Firmele cer statului penalitati de intarziere

Reprezentantii IMM propun o lege a contractelor, care sa reglementeze penalizarea institutiilor statului restante la plata bunurilor si serviciilor cumparate. Penalitatile cerute sunt similare celor aplicate de stat pentru intarzierea platii obligatiilor bugetare ale firmelor.

CERERE. Ovidiu Nicolescu spune ca si statul trebuie sa plateasca la timp

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) propune initierea unei legi a contractelor care sa reglementeze, printre altele, un termen de plata obligatoriu pentru institutiile publice care contracteaza bunuri si servicii, ca si penalitati pentru nerespectarea acestuia. "Vom inainta propunerile noastre Ministerului Justitiei si Ministerului Economiei si Comertului, iar grupul de lucru din care fac parte si parlamentari din toate partidele vor elabora proiectul legii", a declarat ieri Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR.

TERMENE SI PENALIZARI. Propunerea CNIPMMR este ca termenul de plata sa fie de maximum 30 de zile calendaristice de la data receptiei produselor sau serviciilor, dupa care institutia de stat debitoare sa fie obligata la penalitati de intarziere de minimum 0,5% pentru fiecare luna si fractiune de luna de intarziere, dar si la plata unei dobanzi penalizatoare de minimum 0,06% pentru fiecare zi de intarziere. Termenul ar putea fi aplicat, implicit, si contractelor dintre firme, daca acestea nu stabilesc clauze precise, "potrivit principiului libertatii comerciale".

De asemenea, reprezentantii IMM propun ca legea sa prevada ca furnizorul isi pastreaza proprietatea asupra bunurilor livrate pana la efectuarea platii complete a bunurilor, procedura de recuperare a creantelor urmand sa inceapa in maximum 90 de zile de la depunerea cererii la instanta de judecata.

"Studiile realizate de noi arata ca, in ultimii trei de ani, peste 30.000 de IMM-uri au disparut ca urmare a blocajului financiar, la generarea caruia institutiile publice au o contributie majora", spune Ovidiu Nicolescu. Potrivit sondajelor periodice efectuate de consiliu, jumatate din firme au probleme cu blocajul financiar.

STATUL, CA MOTOR DE PIATA. "Pe majoritatea pietelor, statul este principalul client in toate tarile", sustine Cornelia Nagy, liderul patronatului TEXIN, al angrosistilor de marfuri textile si incaltaminte, chiar daca analistii considera ca majoritatea comenzilor dintr-o economie normala trebuie sa vina din sectorul privat. Ovidiu Nicolescu crede ca situatia se datoreaza faptului ca, pentru a onora un contract cu statul, o firma apeleaza la alte cateva, astfel ca 40%-45% din arierate se datoreaza restantelor de plata ale statului, chiar daca numai 15%-20% sunt rezultatele relatiilor directe cu acesta.

GARANTII

"Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGC-IMM) a introdus un nou produs, prin care garanteaza 100% (plus dobanzile) creditele acordate IMM echivaland cu pana la 25.000 de euro". Spre sfarsitul anului, acest plafon maxim ar putea fi ridicat pana la 40.000-45.000 de euro, iar comisioanele de garantare vor fi reduse proportional cu scaderea dobanzilor bancare. In primele patru luni din 2005, fondul a acordat garantii de 207,8 miliarde de lei, de aproape patru ori mai mari decat cele aferente aceleiasi perioade a anului trecut.

PREGATIRE

Aproape 84% dintre cei 153 de intreprinzatori chestionati printr-un sondaj CNIPMMR sustin ca sunt doar "partial informati" privind legislatia europeana care urmeaza sa fie implementata in Romania in vederea aderarii la UE. Cu toate acestea, peste 95% dintre ei sunt de acord cu integrarea, dar numai 37% cred ca adoptarea "acquis"-ului comunitar reprezinta un "avantaj major" pentru firmele lor, ceilalti parand ca ignora faptul ca, in lipsa conformitatii cu legislatia europeana, prezenta lor in afaceri ar putea inceta.