Întîlnirea FMI-PNL nu a fost, pe lângă protocolul obişnuit, extrem de lină. Şi asta fiindcă, dincolo de statutul politic de opozanţi al liberalilor, oficialii Fondului păstrează încă resentimente faţă de administraţia Tăriceanu. Care a renunţat brusc la serviciile FMI şi, vreme de patru ani de zile, n-a simţit nevoia dă reia relaţia instituţională.
Contactaţi de Jurnalul Naţional imediat după finalizarea discuţiilor, unii dintre liderii prezenţi la întâlnire păreau destul de iritaţi de "atitudinea agresivă" a reprezentantei UE, care nu înţelegea de ce PNL ar fi nemulţumit de prestaţia ministrului Vlădescu (definit ironic drept reprezentat al liberalilor în guvern) şi cum de o formaţiune politică de dreapta nu se bucură că n-au crescut taxele.
Printre înţepături, Jeffrey Franks le-a comunicat vârfurilor PNL că banii vor fi eliberaţi de către FMI numai după îndeplinirea unui set aspru de consiţionalităţi: trecerea rapidă a măsurilor prin Parlament, promulgarea de către preşedinte, analiză rapidă şi decizie favorabilă în cazul probabil al unei eventuale contestări la Curtea Constituţională.
Nu în ultimul rân, şeful misiunii FMI la Bucureşti a mai anunţat voalat că realitatea cifrelor este mult mai dramatică decât cea prezentată oficial şi că, în condiţiile turbulenţelor de pe pieţele mondiale, între o creştere de 1% şi o scădere de 2% nu-i decât un pas. (C.V.)