FMI ne-a dat şi a doua tranşă

A doua tranşă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), în valoare de 1,85 miliarde de euro, va fi pusă imediat la dispoziţia României, a anunţat instituţia.

Conducerea FMI a aprobat acordarea împrumutului, deşi România nu s-a încadrat în ţinta privind arieratele la bugetul general consolidat în primul semestru. Datoriile la bugetul general consolidat au crescut cu aproape 500 de milioane de lei în primele şase luni, deşi acordul cu FMI stabilea că acestea nu trebuie să crească în acest an, astfel că soldul datoriilor care trebuie plătite de la buget a ajuns la finele primului semestru la aproximativ 1,5 miliarde de lei.

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a declarat că boardul a aprobat nu numai suma, din care jumătate merge la pensii şi salariile de la stat, dar şi o serie de recomandări care trebuie avute în vedere de următoarea misiune care va veni la Bucureşti pentru a doua evaluare.

CURSUL S-A STABILIZAT
Banii nu au venit fără o chelfăneală zdravănă din partea reprezentanţilor instituţiei. Cheltuielile publice cu salariile au reprezentat cel mai mare exces al autorităţilor din România, acestea crescând în ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB, iar în urma reformelor din sistemul salarizării, ponderea ar putea să scadă la 7% din PIB, potrivit reprezentantului FMI, Jeffrey Franks.

"Pentru a face situaţia fiscală mai sustenabilă pe termen mediu, Guvernul a fost foarte dornic să anuleze o parte din excesul cheltuielilor publice care a avut loc în ultimii ani, cel mai mare fiind în salariile din sectorul bugetar, care au crescut de la sub 6% din PIB acum câţiva ani la 9,5% din PIB", a declarat şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks.

El a mai spus că în urma împrumutului de la FMI pieţele financiare au fost stabilizate, România nu mai este aşa riscantă, iar cursul s-a stabilizat o dată cu creşterea rezervelor la BNR.

MAI TREBUIE REFORME
John Lipsky, prim-vicedirector în cadrul Fondului, a arătat şi el că ţintele fiscale au fost relaxate, pentru a pune de acord deteriorarea veniturilor şi evitarea scăderii cererii, în acelaşi timp fixarea unor ţinte de deficit care să poată fi atinse pe termen mediu. Mai pe şleau, oficialii vor să facem mai mult şi mai coerent. "Programul revizuit se focusează pe măsuri care ar asigura reduceri permanente în cheltuielile curente, dar prezervând în acelaşi timp cheltuielile nete sociale şi de capital.

Însă, reducerile avute în vedere vor necesita reforme adiţionale, pentru a îmbunătăţi controlul în zonele care prezintă cel mai ridicat risc fiscal - incluzând angajamentele de cheltuieli, reforma pensiilor, obligaţii contingente şi entităţi publice din afara guvernului central - şi sunt cruciale", a adăugat Lipsky.

BĂNCILE VOR FI AFECTATE
Recesiunea va afecta portofoliul unor bănci, ai căror clienţi vor fi puşi în imposibilitatea de a plăti ratele la creditele luate, mai spun reprezentanţii FMI. "Politicile financiare rămân potrivite pentru a atenua provocările crizei, însă va fi nevoie de vigilenţă în continuare pentru a putea răspunde la unele semne de stres în sistemul bancar, în special deteriorarea calităţii activelor, care ar putea fi aşteptată ca un rezultat al continuării slăbirii economiei", a completat Lipsky.

POGEA SE DISCULPĂ
Alocarea celei de-a doua tranşe de către FMI va permite statului să se împrumute mai puţin pe piaţa internă şi va lăsa mai multe resurse pentru creditarea mediului privat, a declarat ieri Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice. Şi asta deoarece FMI a acceptat ca jumătate din cea de-a doua tranşă să fie direcţionată către acoperirea deficitului bugetar. Culmea, Guvernul a hotărât ca şi ce-a de-a treia tranşă să meargă tot pentru pensii şi salarii. Unde o fi "centura de siguranţă" de care ne vorbeau Boc şi Băsescu?!

În schimbul banilor, Guvernul s-a angajat să finalizeze Legea responsabilităţii fiscale şi să reducă personalul bugetar. Scrisoarea suplimentară de intenţie la acordul cu FMI, adoptată ieri de Guvern, prevede şi că transferul resurselor alocate de la cheltuielile cu investiţi la cele cu salariile va fi interzis la companiile de stat. În plus, activităţile autorităţilor locale vor fi monitorizate mai atent.