FMI a fost constrâns să arunce, din nou, un os României, scrie Financial Times. "Osul" este acceptarea unui deficit bugetar mai mare de 5,9% din PIB, cât este ţinta pentru acest an. Compromisul acceptat de FMI subminează însăşi credibilitatea acestei instituţii financiare internaţionale, scrie Financial Times. Nu e de mirare că cei de la FMI au ieşit în faţă şi au spus "nu daţi vina pe noi".
În articolul intitulat "Nepăsarea României subminează muşchii FMI", prestigioasa publicaţie britanică scrie că "nu este deloc prima dată când Fondul este constrâns să arunce un os României, ceea ce-i pune, de altfel, răbdarea la încercare". Analiştii de la Financial Times se referă la banii pe care FMI i-a dat guvernului român pentru plata pensiilor şi salariilor, decizie care a amânat luarea unor măsuri la momentul potrivit, când costurile restructurării erau mult mai mici. Traian Băsescu este descris ca un fost căpitan de navă foarte combativ şi cu un "simţ al timpului" cel puţin ciudat, pentru că a anunţat măsurile când erau violenţe de stradă în Grecia şi alegeri în Marea Britanie.
După anunţul lui Băsescu, Delegaţia Fondul Monetar Internaţional s-a trezit în braţe cu o propunere pe care era greu să o respingă, dar destul de greu să o şi accepte. Au ieşit şi au spus "nu daţi vina pe noi pentru tăierea pensiilor şi salariilor", au pus condiţii ca banii economisiţi din aceste tăieri să meargă către investiţii şi au avertizat guvernul român că nu vor aproba în board scrisoarea de intenţie până când Executivul nu va adopta actele normative pentru aplicarea efectivă a acestor reduceri de cheltuieli. Însă cei de la FMI s-ar putea trezi că banii nu vor merge în investiţii, pentru că aceste fonduri nici nu există! Şi AFP scrie că în primăvara anului 2009, cu mult înaintea Greciei, România obţinea un ajutor crucial de la FMI şi UE pentru a depăşi criza economică. Un an mai târziu, analiştii apreciază că România a evitat ce este mai rău, dar nu a profitat pentru a-şi reforma economia, se arată într-un comentariu publicat sâmbătă de AFP. În schimbul unui împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială, Bucureştiul se angaja să "degreseze" un aparat birocratic considerat obez şi să aducă deficitul său public de la 7,2% din PIB în 2009 la 5,9% în 2010. "Dar, un an mai târziu, aparatul public pare intact, efectivele sale reducându-se prea puţin, în timp ce eforturile guvernului pentru a suprima bonusurile şi primele, care ajung uneori să dubleze salariile, s-au lovit de opoziţia sindicatelor", scrie AFP. La fel s-ar putea întâmpla şi peste un an, pentru că acum guvernul român a mai primit un nou os de la FMI, care-i va permite să amâne restructurarea aparatului birocratic, un os plătit cu banii pensionarilor, persoanelor cu handicap, copiilor, doctorilor şi profesorilor! Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat că nu vor fi adoptate măsuri adiţionale celor anunţate joi de preşedintele Traian Băsescu.
"Este un deficit suplimentar de circa 3% din PIB, deci ne ajustăm cu circa 3%", a spus Vlădescu. El a afirmat că deocamdată nu se ştie dacă ţinta de deficit bugetar va fi de 6,7% din PIB, acest subiect fiind încă în discuţie.