FMI nu ne dă banii până nu vede măsuri

Guvernul are la dispoziţie şi alte mecanisme de ajustare, dacă reducerea pensiilor şi a salariilor nu se va putea aplica

Reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene vor da timp autorităţilor române să găsească soluţii legale pentru tăierea pensiilor şi a salariilor bu­ge­tarilor, deşi nu au impus această mă­sură. "Noi nu am impus această mă­sură, existau şi alte alternative. Dintre toate, aceasta a fost aleasă şi impusă de Guvern. Cu toate acestea, are sprijinul nostru, ea va pregăti terenul pentru introducerea unor reforme structurale, pe care le-am convenit cu Guvernul", a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI. El a mai adăugat că România nu-şi permite să amâne măsurile dure pentru că fără acestea deficitul bugetar ar ajunge la 9,1% din PIB. Însă măsurile luate vor coborî acest deficit la 6,8%.

Totuşi, şeful delegaţiei FMI a spus răspicat că următoarea tranşă va depinde de implementarea pachetului de măsuri de către autorităţile române. El a precizat că ori­ce în­târ­zi­ere în implementarea măsurilor va con­duce la o amânare si­milară şi a apro­bării de Board a scrisorii suplimentare la acordul cu România. "Dacă întârzierea va fi mai mare de două luni, atunci România va primi din nou două tranşe cumulate, res­pec­tiv a cincea şi a şasea. Banii nu vor ajunge în România până când pen­siile şi salariile bugetarilor nu vor fi tăiate. Dacă măsurile nu vor putea fi aplicate, atunci se va apela la alte măsuri", a declarat Franks.

România va trebui să realizeze un deficit bugetar de numai 4,4% din PIB anul viitor, a anunţat Franks. Şeful misiunii FMI consi­deră că acest deficit este perfect realizabil pentru că Guvernul s-a angajat să facă o serie de reforme structu­ra­le, prin­tre care modificarea Legii fi­nan­ţe­lor publice locale şi aprobarea legii salarizării unice. "Aceste măsuri ar trebui să ducă la coborârea ţintei de deficit bugetar până la 4,4% din PIB anul viitor", a explicat Franks.

Alte măsuri care trebuie implementate vizează intensificarea eforturilor de reducere a evaziunii fisca­le, diminuarea costurilor pentru întreprinderile publice de stat şi noi ac­ţi­uni pentru reducerea ineficienţei şi ri­si­pei în sistemele de Educaţie şi Să­nă­tate. Scrisoarea de intenţie dintre Gu­vern şi FMI cuprinde câteva paragrafe în care sunt prevăzute măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale. "Este dificil să punem o cifră, dar ştim foarte bine că de aici se pot face reduceri importante", a răspuns Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, la întrebarea Jurnalului Naţional pri­vind gradul mare de evaziune fiscală, în special la ţigări, unde contrabanda se ridică la 1 miliard de euro. "Da­că românii ar plăti corect taxele şi im­­po­zitele, nu ar mai fi nevoie să sca­dă pensiile şi salariile", a adăugat el.

Guvernul va cere în scrisoarea suplimentară a acordului de împrumut cu FMI o nouă derogare de la ţin­ta privind arieratele, iar Consiliul Director al instituţiei financiare va decide dacă va accepta această solici­ta­re, a spus Franks. "Ţinta privind ar­i­eratele nu a fost atinsă şi vom cere, îm­preună cu Guvernul, Board-ului o nouă derogare. Suntem conştienţi, şi Guvernul este conştient, că aceasta nu este o situaţie bună", a spus Franks. De la începutul acordului cu România, în luna mai 2009, Guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. Arieratele, adică datoriile mai mari de 90 de zile ale statului român neplătite către persoanele fi­zice şi juridice, sunt o formă mascată de a ascunde deficitul bugetar.

CIRCA 250.000 DE SALARIAŢI VOR PLECA DE LA STAT
Peste 250.000 de salariaţi din sistemul bugetar îşi vor pierde locurile de muncă în următorii ani. "În ul­timii trei ani, mai precis între 2006 şi 2008, sectorul public a crescut cu 250.000 de angajaţi. Pe termen mediu trebuie să revenim aici, adică să ne întoarcem la nivelul din 2006. Nu e nevoie să se facă într-un singur an, re­du­cerea poate fi făcută pe o perioadă de mai mulţi ani", a spus şeful mi­si­u­nii FMI, Jeffrey Franks. El a mai precizat că în scrisoarea de intenţie nu este specificat numărul de salariaţi care trebuie disponibilizaţi în acest an, dar această reducere este implicită, întrucât va reprezenta baza de plecare pen­tru bugetul pentru anul viitor. Experţii FMI se aşteaptă la creşterea ra­tei şomajului, însă spun că nu este o mare pro­blemă pentru că rata este mult sub media UE. Rata şomajului a continuat să crească în februarie, ajungând la 8,3%, faţă de 8,1% în luna precedentă.


BĂSESCU SE MUTĂ LA PARLAMENT
După ce îndeplineşte în ultima perioadă, de când cu anunţarea măsurilor antisociale de criză, şi sarcinile premierului, Traian Băsescu îşi doreşte să se ames­te­ce şi în viaţa parlamentară. Un gest care nu surprinde, având în vedere că următoarea tranşă a banilor de la FMI, de aproximativ 850 milioane de euro, va fi pri­mită de România abia după ce mă­surile legislative aferente me­morandumului şi care vor con­ţine reducerile de venituri vor deveni "un fapt", ceea ce include şi adoptarea lor în Parlament. Şeful statului a anunţat ieri, la întâlnirea cu grupurile parla­men­tare ale Puterii, că vrea să vină cât mai des în Parlament, să se întâlnească cu grupurile de deputaţi şi senatori, inclusiv cei din Opoziţie, pentru "o mai bu­nă legătură instituţională". Gru­pul PDL l-a invitat deja pe Bă­ses­cu la o nouă şedinţă, pentru săptămâna viitoare. În aceeaşi întâlnire, Traian Băsescu a cerut partidelor aflate la putere să nu mai facă numiri politice în deconcentrate, ci să organizeze concursuri. (Adriana Duţulescu)


PLANUL CONVENIT CU FMI NE MENŢINE SUVERANITATEA
Parlamentarii PDL, UDMR, cei din grupul independenţilor din Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi deputaţii mino­ri­tă­ţi­lor s-au întâlnit ieri cu preşedintele Traian Băsescu, la cererea acestuia, pentru a li se explica acordul cu FMI. Traian Băsescu a plecat de la întâl­ni­re convins că va avea sprijinul parlamentarilor care susţin gu­ver­nul, pentru aplicarea acordului cu FMI, şi a mai spus că "acest program este unul care să ne menţină suveranitatea". "Am observat că statele care au ajuns în mare dificultate financiară cedează foarte mult din suve­ra­ni­tate pentru a-şi plăti datoriile", a declarat Traian Băsescu, adă­u­gând că România nu face parte din  categoria ţărilor aflate "în cea mai mare dificultate", precum unele ţări din zona euro. "Mulţi parlamentari nu ştiau că 36% din buget merge către sistemul de protecţie socială, 27% către salariile din sistemul bugetar, iar 10 miliarde de euro reprezintă plata datoriilor şi a dobânzilor aferente unor împrumuturi contractate în 2007 şi 2008", a declarat şeful statului. (Monica Iordache Apostol)


TAXĂ DE SOLIDARITATE LA FIRMELE DE STAT
La întâlnirea cu parlamentarii Puterii a participat şi ministrul Sebastian Vlădescu. El a anun­ţat că angajaţii din companiile de stat, care au venituri peste o anumită su­mă, vor plăti o taxă de solidaritate. Vlădescu fusese întrebat dacă reducerile de sa­la­rii li se vor aplica şi celor din com­paniile de stat, dar atunci când a vorbit despre taxa de so­li­daritate, ministrul nu a pre­ci­zat de la ce nivel de venituri se va aplica şi nici în ce procent va fi. În plus, Vlădescu a mai de­cla­rat că secretarii se stat şi alţi re­pre­zen­tanţi ai ministe­re­lor, care parti­ci­pă în această calitate în Consi­lii de Ad­mi­nis­tra­ţie, nu vor mai fi re­mu­neraţi pentru activitatea din CA-uri. "Salariile personalului din instituţii ale statului precum CEC, EximBank sau Fondul Proprietatea, care depă­şesc 9.000 de lei, vor fi impozitate cu 90%", a spus Vlădescu, citat de QMagazine. (M.I.A.)