Reprezentanţii FMI s-au deplasat marţi la sediul BNR pentru a discuta cu guvernatorul Mugur Isărescu şi cu directorii băncii centrale despre evoluţia creditelor neperformante şi despre lichiditatea din sistemul bancar. Surse apropiate discuţiilor susţin că experţii instituţiei financiare intenţionează să renunţe la acordul de la Viena prin care băncile străine au fost obligate să-şi menţină expunerea (liniile de credite) pe România şi să nu trimită bani la băncile-mamă. În viitorul acord pe care-l discută în aceste zile autorităţile române cu delegaţia FMI, această înţelegere ar putea să nu mai existe.
Consecinţa ar fi că băncile vor putea să trimită bani în ţările de origine când constată că există o lichiditate prea mare în România. Motivaţia celor de la Fond este că băncile-mamă îşi menţin voluntar expunerea pe România, au declarat surse apropiate negocierilor. Rămâne de văzut care va fi punctul de vedere al autorităţilor române, având în vedere că cu o parte din aceşti bani băncile au finanţat deficitul României prin mecanismul titlurilor de stat.
Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat în august 2009, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%. Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România. Delegaţia FMI s-a deplasat apoi la Ministerul Muncii. Discuţiile s-au axat şi pe negocierea noului acord, care ar putea începe din primăvară, o dată cu finalizarea actualei înţelegeri. Se discută în aceste zile care sunt condiţiile pe care ni le va impune FMI şi cât din acestea sunt considerate aceptabile de autorităţile române. Noul împrumut va fi, cel mai probabil, unul de tip preventiv, suma pe care o vom putea accesa doar în cazuri de urgenţă este în jur de 3,7 miliarde de euro.
Arieratele
Una dintre cerinţele FMI este legată de lichidarea sau privatizarea companiilor de stat cu pierderi. Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că nu există o soluţie comună pentru toate companiile de stat care au datorii, acestea trebuie privite caz cu caz. „Trebuie avute în vedere anumite criterii, cred eu, aspectele legate de politicile pe care aceste companii le fac, eficienţa lor şi, nu în ultimul rând, utilitatea publică a acestora.” Tănăsescu a mai adăugat că arieratele reprezintă o problemă mult mai complexă, o problemă structurală care vine din trecut, acestea fiind întâlnite atât la nivelul administraţiei publice, al companiilor publice, cât şi la nivelul colectivităţilor locale.