FMI: Salariul minim nu poate creşte prea brusc

Şomajul mare în rândul tinerilor şi reducerea profitabilităţii în sectorul privat împiedică majorarea
Salariul minim pe economie va creşte semnificativ în 2014, în România, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional. Totuşi, rămâne al doilea cel mai mic din regiune. Acesta se va majora din iulie 2014 la 900 de lei de la 800 de lei în 2013 şi 850 în ianuarie 2014. Până în prezent, majorările salariului minim au avut un impact limitat asupra competitivităţii şi a celorlalte salarii din sectorul public sau privat. În pofida unei majorări cu 10% a salariului minim în 2013, salariile medii din sectorul privat au crescut cu numai 3,3%. Salariul minim din România (200 de euro) este al doilea cel mai scăzut din regiune, după cel din Bulgaria (158 de euro), cu aproximativ 50% mai mic decât în alte state emergente ale Uniunii Europene, cum ar fi Croaţia, Polonia şi Slovacia. Dar şi produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor în România este cu aproximativ 40% mai mic decât în cele trei ţări amintite.
Raportul FMI explică de ce salariul minim nu poate creşte brusc în România.
O majorare abruptă a salariului minim ar putea pune în pericol locurile de muncă pentru cei care au un contract de muncă pe termen scurt, dar şi pentru lucrătorii tineri. Măsura este cu atât mai greu de luat cu cât România are o rată crescută a şomajului în rândul tinerilor, în medie de 23,2% în primele nouă luni ale lui 2013. Şi rata şomajului a crescut până la o medie de 7,3% în 2013, faţă de 7% în 2012.
În plus, se estimează că impactul creşterii salariului minim asupra fiscalităţii va fi mixt. Pe de o parte, un salariu minim mai mare ar putea duce la o pondere mai mare a contribuţiilor la asigurările sociale, în timp ce fondul de salarii din sectorul public este preconizat să crească cu 100 de milioane de lei, iar profitabilitatea firmelor din sectorul privat ar putea fi afectată în mod negativ, cu implicaţii în ceea ce priveşte colectarea impozitului pe profit.

Se redresează consumul
Consumul privat este aşteptat să se redreseze, cu o creştere a venitului real disponibil, în urma recentei politici de relaxare şi a nivelului scăzut record al inflaţiei, a salariului minim mai ridicat, precum şi a îmbunătăţirii generale a încrederii consumatorilor, pe fondul revenirii pe creştere a zonei euro, se arată în raportul FMI. În aceste condiţii, riscurile la adresa perspectivei economiei sunt în linii mari echilibrate în acest an, iar scenariul de bază prevede o redresare susţinută şi mai extinsă a economiei în 2014. Creşterea ar urma să fie anul acesta de 2,2%, mai puţin decât în 2013 (3,5%), dar cu un avans semnificativ al sectoarelor nonagricole, se mai arată în raport. În ceea ce priveşte reducerea CAS, reprezentanţii FMI consideră că cel mai potrivit moment pentru această decizie ar fi în bugetul pe anul 2015. Totuşi, FMI nu se va opune dacă autorităţile române vor să aplice această măsură din vară dacă evaluările preliminare vor arăta că acest lucru este posibil fără a pune în pericol sistemul de pensii.

Ce ne recomandă şi ce nu FMI
Conducerea FMI susţine că, în acest moment, nu este recomandată o continuare a relaxării politicii monetare de către Banca Naţională a României, fie că este vorba de reducerea dobânzii de politică monetară, fie de diminuarea rezervelor minime obligatorii. “Dobânda de politică monetară se află la un nivel minim record. Şi inflaţia se află la un nivel minim record, dar prognoza BNR, ca şi a noastră, arată că inflaţia va creşte mai târziu în acest an, de aceea reducerea dobânzii nu este recomandată”, a declarat Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI pentru România. Ea a spus că, pe lângă factorii interni, BNR ar trebui să ţină cont în deciziile sale şi de volatilitatea la nivel global.
O altă recomandare a FMI a fost ca vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la CFR Marfă să aibă loc până în mai 2015, autorităţile având în plan restructurarea companiei şi, simultan, relansarea procesului de privatizare. Punerea în aplicare cu succes a planului va necesita un puternic sprijin din partea Guvernului, ca acţionar unic al societăţii. Dacă o astfel de susţinere se dovedeşte a fi prea dificilă politic, autorităţile ar trebui să plaseze voluntar CFR Marfă în proces de insolvenţă, consideră reprezentanţii FMI.
Piaţa gazelor pentru consumatorii noncasnici va fi liberalizată complet până la 31 decembrie 2015, cu un an mai târziu decât calendarul stabilit în 2012. “Intenţionăm să implementăm calendarul de liberalizare a preţului gazelor aşa cum am planificat, să obţinem o dereglementare completă pentru consumatorii noncasnici până cel târziu la 31 decembrie 2015, iar pentru cei casnici, la 31 decembrie 2018”, se arată în documentul publicat pe site-ul FMI.
Guvernul a convenit cu FMI ca ţinta de arierate la bugetele administraţiei locale să fie de 300 milioane lei pentru finalul lunii martie 2014 şi de 250 milioane lei pentru finalul primului semestru din 2014.