FMI se aşteaptă la scumpiri şi în 2011

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă la scumpiri şi în acest an, în special la alimente şi energie. Aceste creşteri de preţuri, precum şi continuarea slăbirii leului în raport cu euro şi dolarul vor pune o presiune suplimentară şi pe rata inflaţiei.

„Continuarea revitalizării pre­ţu­ri­lor mărfurilor pe plan mondial ar putea creşte preţurile la alimente şi energie mai mult decât se anticipează. Nevoia de a creşte preţurile adminis­trate, ca parte a unui proces de ajus­tare mai agresiv în anumite întreprinderi publice, ar putea, de asemenea, să genereze presiuni asupra pre­ţurilor de consum”, se arată într-un ra­port al FMI. Totodată, reprezentan­ţii Fondului mai arată că o continua­re a de­pre­cierii monedei naţionale va produce şi presiuni asupra pre­ţu­rilor de con­sum. Deprecierea leului are im­pact direct asupra creşterii pre­ţurilor pentru serviciile de telefonie mo­bilă, pentru chirii şi ratele banca­re aferente împrumuturilor în valută.

În aceste condiţii, FMI anticipează o presiune pe inflaţie, ceea ce coincide şi cu părerea analiştilor economici care iau în considerare ca în 2011 inflaţia să nu se încadreze în ţinta BNR, astfel încât că banca centrală ar rata al cincilea an consecutiv ţinta. Reprezentanţii FMI se tem că presiunile politice şi deciziile judecătoreşti ar putea pune în pericol în 2011 măsurile pentru relan­sarea economiei.

„Ţintele fiscale de la finele lunii septembrie au fost îndeplinite cu o anumită marjă, iar cele de la finele anului 2010 vor fi cel mai probabil îndeplinite, de asemenea. Concomitent cu politici prudente pe partea de cheltuieli, măsurile fiscale deja aprobate ar trebui să fie suficiente pentru a aduce deficitul la nivelul agreat, de 4,4% din PIB în 2011. Cu toate acestea, implementarea măsurilor ar putea fi dificilă, deoarece cresc presiunile politice şi judiciare pentru a inversa o parte din ajustările efectuate, iar persistenţa problemelor privind controlul cheltuielilor din sănătate ar putea pune în pericol obiectivele fiscale din 2011”, se arată în raportul FMI.

Experţii FMI atenţionează că soldul creditelor către sectorul privat din România va creşte în acest an cu 6,8%, la 222,187 miliarde lei, iar împrumuturile către sectorul public vor avansa cu 33,6%, la 77,677 mi­liarde lei, mai rapid decât anul trecut. „Creditarea către sectorul privat a stagnat de la începutul anului 2009, scăderea împrumuturilor în monedă locală fiind contrabalansată de creşterea creditelor în valută, care reflectă în mare parte repatrierea creditelor offshore. Pe de altă parte, creditarea către guvern generează acum 20% din soldul total al împrumuturilor bancare, faţă de 8% la finele lui 2008”, se arată în raportul întocmit de experţii FMI după încheierea misiunii din octombrie-noiembrie pentru cea de-a şasea eva­luare a acordului stand-by. Totodată, FMI anticipează că împrumuturile neperformante vor continua să crească până la mijlocul acestui an, din cauza activităţii economice slabe şi impactului măsurilor de austeritate asupra veniturilor populaţiei.

Modificarea OUG 50 a fost o precondiţie inclusă în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită de Guvern cu FMI, pentru acordarea tranşei din împrumut programată pentru mijlocul lunii ianuarie. „Ca precondiţie, vom lucra cu Parlamentul pentru a ne asigura că Ordonanţa 50 din 2010 va îmbunătăţi transparenţa şi protecţia drepturilor consumatorilor, asigurând, totodată, stabilitatea sistemului financiar. În acelaşi timp, ne vom asigura că Banca Naţională este singura instituţie autorizată să reglementeze activitatea de creditare a băncilor”, se arată în scrisoarea postată marţi pe site-ul FMI. Cu toate astea, autorităţile de la Bucureşti nu au recunoscut că fără modificarea ordonanţei creditului nu vom putea lua tranşa din ianua­rie. Inclusiv preşedintele Băsescu a declarat că adoptarea ordonanţei în varianta cerută de instituţia de la Washington nu este obligatorie pentru virarea tranşei.

Isărescu: Rezistăm ca la Stalingrad
Principalul obiectiv al BNR pentru 2011 este încetinirea inflaţiei, care a fost alimentată de creş­te­rea cu cinci puncte procentuale a TVA, la 24%, în iulie anul trecut, a spus guvernatorul Mugur Isă­res­cu într-un interviu pentru Bloomberg. Rata inflaţiei a fost de 7,96% anul trecut, nivel aproape dublu faţă de cel din 2009. Pentru sfârşitul anului 2011, prognoza BNR indică o inflaţie de 3,4%. Lup­ta cu inflaţia este motivul pentru care modificarea dobânzii de poli­tică monetară este improbabilă. „De aici provine reticenţa de a mo­difica dobânzile. Este foarte important să rezistăm ca la Sta­lingrad. Politica monetară îşi va îndeplini în general obiectivele”, a spus Isărescu. Criza financiară mon­­dială a exercitat presiuni asu­pra leului, care s-a depreciat în ul­ti­mele 12 luni cu 2,88% faţă de eu­­ro, aceasta fiind cea mai slabă performanţă a unei monede emer­­gente din cele 176 analizate de Bloomberg. Isărescu a arătat că BNR nu are o ţintă oficială pentru cursul leului şi a intervenit pe piaţa de schimb valutar pentru a preveni ca „excesul de lichidităţi” să provoace „fluctuaţii ample” ale monedei. „Susţinem o flotare con­­trolată, dar nu am stabilit niciodată marjele. (...) Dacă leul este între 4,1 şi 4,3, sunt mul­ţu­mit”, a explicat şeful BNR. Ur­mă­toarea şedinţă de politică monetară a BNR va avea loc pe 3 februarie.