Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Miercuri soseşte în România o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional condusă de Jeffrey Franks, delegaţie care va rămâne la Bucureşti până pe 9 mai. Cea mai importantă problemă aflată pe agenda discuţiilor este situaţia întreprinderilor de stat care produc pierderi, a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.
"Vom discuta companie cu companie, vom vedea care este structura pierderilor şi a arieratelor şi rezultatele acestei analize vor conduce la formularea unor recomandări care să fie avute în vedere de autorităţile de la Bucureşti în lunile care urmează", a declarat Tănăsescu pentru Agerpres. După cum se ştie, problema restructurării, privatizării sau chiar a desfiinţării unor companii de stat care produc pierderi, inclusiv a unor mine de cărbune, este un capitol important a noului program stand-by de tip preventiv cu România.
Un alt subiect de interes în programul de discuţii al misiunii FMI va fi şi cel legat de creşterea preţurilor. "Inflaţia arată deocamdată un trend crescător, dar este un trend care nu se manifestă numai în România, ci la nivel mondial, iar o politică monetară vigilentă pe această temă este necesară, ca şi o coordonare a politicilor monetare cu cele fiscale, pentru ca acest fenomen să poată fi stăpânit", a apreciat Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe. Preţurile administrate de stat vor intra şi ele în vizorul misiunii FMI în vederea stabilirii unui calendar de ajustare a acestor preţuri administrate în domeniul transporturilor şi energiei. Mihai Tănăsescu a subliniat că acest subiect "este doar un element al programului de restructurare, dar analiza fiecărei companii în parte, a fiecărei probleme cu care se confruntă aceste întreprinderi, va avea la bază o asemenea analiză, inclusiv un calendar de ajustare a preţurilor, în anii care urmează".
În ceea ce priveşte posibilitatea economiei româneşti de a atinge o creştere de 1,5 % în 2011 şi chiar de a depăşi acest nivel, Tănăsescu a declarat că "un volum mai mare de fonduri structurale atrase asigură, evident, o creştere economică mai mare". El a mai adăugat că estimările FMI sunt cele cunoscute, de 1,5%-2% pentru 2011, dar rezultatele la sfârşitul anului vor depinde foarte mult de conjunctura internaţională, de evoluţia riscurilor binecunoscute.
Discuţiile dintre autorităţile române şi misiunea FMI se vor axa pe trei mari coordonate, şi anume continuarea procesului de consolidare fiscală, continuarea procesului de reforme structurale şi asigurarea stabilităţii financiare, a precizat fostul ministru de Finanţe.
Acordul stand-by dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la circa 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI. Noul acord cu FMI va dura 24 de luni şi se deruleză concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.
