FMI vrea să ţină bugetul în frâu

Reprezentanţii FMI au cerut Guvernului să se asigure că legea sistemului unitar de pensii va fi adoptată de Parlament până la 15 septembrie, dar Executivul a insistat ca acest termen să fie amânat măcar până la 30 septembrie, explicând că parlamentarii revin din vacanţă abia la începutul acelei luni.

Vizita delegaţiei FMI a ajuns la final. Dincolo de tot ce s-a spus - că economia va mai şchiopăta în acest an, iar din 2011 va avea o creştere economică "bună", cuprinsă între 1,7%-1,9% -, două cifre atrag atenţia. Deficitul bugetar din 2010 (n.r. - diferenţa dintre cheltuieli şi încasări), care este bătut în cuie la 6,8% din PIB, şi cel din 2011, care este previzionat la 4,4% din PIB. Diferenţa dintre ele este de 2,4 puncte procentuale, ceea ce înseamnă circa 3 miliarde de euro. Pentru a face rost de aceşti bani, Guvernul trebuie fie să taie din cheltuieli, fie să mărească încasările bugetare cu această sumă.

Oricum ar fi, anul 2011 se anunţă foarte greu. Este surprinzător că unii dintre miniştri se bat în a promite bugetarilor majorarea salariilor. Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a declarat că fondul de salarii pentru anul viitor este limitat la 39 de miliarde de lei, însă unii bugetari ar putea beneficia de mărirea salariului cu 10%.

"Pentru a atinge această cifră, pot sau nu pot să fie necesare disponibilizări, depinde de nivelul salariului care va fi stabilit prin noua Lege a salarizării unice, valabilă începând cu 1 ianuarie. Este vorba despre aritmetică. Dacă salariile vor fi mai mici, numărul de angajaţi poate să rămână acelaşi, dacă salariile vor fi mai mari, numărul de angajaţi va trebui redus. Calculul elementar arată că 39 de miliarde permite, şi cu restructurarea de 60.000, o creştere salarială medie de peste 10%", a spus Vlădescu.

Însă el a fost contrazis de ministrului Economiei, Adriean Videanu, care este mult mai generos. El a declarat că salariile din sistemul bugetar ar putea reveni începând de anul viitor, în trepte, la nivelurile de dinaintea reducerii cu 25%.
Dacă cei doi miniştri spun adevărul, înseamnă că varianta pentru încadrarea în deficitul din 2011 este majorarea de taxe şi impozite. Soluţia este considerată de analiştii economici distrugătoare pentru economie. După creşterea TVA cu cinci puncte procentuale, o nouă majorare a fiscalităţii ar frâna creşterea economică. Firmele nu ar face faţă noilor taxe şi s-ar închide pe capete, şomajul ar exploda, fondul de pensii ar scădea, ţara ar aluneca şi mai adânc pe toboganul sărăciei.

Devine clar că acest Cabinet nu are de gând să se încadreze în deficitul de 4,4% în 2011. Actualul acord va expira la jumătatea lunii martie 2011, când ar trebui să fie livrată ultima tranşă de circa 1,05 miliarde de euro. Este posibil ca după această dată să fie încheiat un nou acord, însă aceasta presupune noi negocieri care se vor purta probabil cu un nou Cabinet. Va fi stabilit, probabil, şi un nou deficit bugetar. Un lucru e cert, România are de achitat o emisiune de eurobonduri de 700 de milioane de euro, care ajunge la scadenţă, şi încă 1,4 miliarde din bonduri pe care le-a vândut în toamna trecută băncilor locale. La acestea se adaugă scadenţe la titlurile de stat în lei, în condiţiile în care mare parte din sumele împrumutate anul trecut pe piaţa internă are scadenţe scurte. Şi, fără credibilitatea dată de un acord cu FMI, statul român îşi va refinanţa cheltuielile extrem de scump.