Câţiva parlamentari USR au iniţiat la Camera Deputaţilor un nou proiect de lege antifumat. Surprinzător, exact acelaşi proiect au vrut să-l depună la Senat şi parlamentarii PSD anul trecut. O altă ciudăţenie este că, în timp ce Ministerul Sănătăţii s-a hotărât să-l susţină în Parlament, Guvernul a anunţat exact pe dos.
Printre măsurile introduse de noua iniţiativă legislativă se numără actualizarea definiției fumatului în actele normative care reglementează consumul de tutun, în concordanță cu diversificarea produselor din tutun. Această prevedere vizează asimilarea dispozitivelor care încălzesc tutun cu țigările obișnuite, cu scopul de a li se aplica și acestor dispozitive interdicțiile generale antifumat. De asemenea, se propune actualizarea definiţiilor publicității, promovării sponsorizării produselor din tutun, directe sau indirecte, în așa fel încât interdicțiile cuprinzătoare ale acestora să fie conforme cu art. 13 din Legea 332/2005 (interdicții de publicitate și reclamă). O altă prevedere se referă la eliminarea expunerii și publicității produselor din tutun sau produselor conexe la punctele de vânzare, interdicția acțiunilor de promovare a produselor din tutun, de sponsorizare a produselor din tutun și a distribuirii gratuite de mostre de produse din tutun. Nu în ultimul rând, proiectul propune introducerea contribuției pentru sănătate aplicată tuturor formelor de produse din tutun.
Lobby puternic şi o sponsorizare
Ceea ce nu spune însă deputatul USR Emanuel Ungureanu, iniţiatorul proiectului, este faptul că iniţiatorul real al proiectului este ONG-ul “2035 România fără tutun”, condus de Ramona Brad, o activistă antifumat, care este susținut și colaborează în acest domeniu cu organizația Bloomberg Philantropy. Un alt lucru care atrage atenţia este faptul că proiectul în cauză a apărut după ce Emanuel Ungureanu și alți 4 colegi din Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor (Petru Movilă-PMP, Tudor Pop-USR, Pavel Popescu-PNL, și Valentin Radu- PSD) au făcut o deplasare de trei zile la Dublin, transportul și cazarea fiind plătite de Bloomberg Initiative For Tobacco Control. Acelaşi ONG era şi în spatele proiectului pe care au vrut să-l înregistreze anul trecut parlamentarii PSD.
Nu ştie stânga ce face dreapta
În punctul său de vedere, transmis în ianuarie, pe marginea proiectului, Guvernul susţine că aplicarea măsurilor incluse în el ar avea un impact financiar negativ asupra bugetului general consolidat de două miliarde de lei anual. Din această cauză, Guvernul a precizat că nu este de acord cu această iniţiativă. În schimb, Ministerul Sănătăţii a susţinut recent adoptarea proiectului în cauză. Noua opinie a Ministerului Sănătății, redactată în februarie și trimisă la Parlament recent, e identică (de fapt e copy-paste) cu textul notificării către Comisia Europeană, transmisă de senatorul Wiener după ce proiectul trecuse deja de Senat. Noua opinie conține, de altfel, pasaje întregi copiate din Nota de Fundamentare a proiectului de lege.
Unde este proiectul acum
La Senat a fost întocmit un raport de respingere, după ce proiectul a fost respins de trei din patru comisii sesizate pe fond. A trecut însă tacit, la împlinirea termenului formal, împreună cu alte 115 proiecte de lege. La Camera Deputaților, care este for decizional, inițiativa a primit deja trei avize negative, de la Comisiile Juridică, Tehnologia Informației și Drepturile Omului și două rapoarte preliminare de respingere, de la Comisiile pentru Cultură și Buget.
Propunerea legislativă a fost inițiată fără un studiu de impact economic, invocând doar „sănătatea copiilor noștri”. Ultimele date Eurobarometru arată că nu doar în România, ci, peste tot în lume, copiii fumează din cauza anturajului și a lipsei de educație (peste 80%) și nu pentru că văd pachetele de țigări în magazine.
Efectele secundare ale hiperreglementării
World Tax Payers Association, organizație care reunește grupuri de protecție a contribuabililor din peste 60 de țări, atrage atenția Parlamentului printr-o scrisoare oficială transmisă recent, că prevederile acestei propunerii legislative antitutun vor duce la creşterea pieţei negre, fără ca incidența fumatului să scadă. Potrivit asociaţiei, în Canada, o propunere similară de interzicere a expunerii produselor din tutun în magazine a avut ca efect creşterea pieţei ilegale.
De asemenea, Federaţia Comercianţilor de Produse Alimentare din Scoția arată într-un document adresat recent Parlamentului României că, după interzicerea expunerii produselor din tutun, 640 de magazine alimentare şi-au încetat activitatea, cauzând pierderea a 4.000 de locuri de muncă. În Marea Britanie, produsele din tutun au fost retrase de la expunerea în punctele de vânzare în aprilie 2015. Date KMPG arată că la cinci ani după interzicerea expunerii la raft, contrabanda a crescut de la 10% la 18%.