Ieşirea din criză - Cum poate Europa să salveze lumea

Din 2008, până astăzi, analiştii economici s-au confruntat cu sute de scenarii ale unei posibile ieşiri din criză, încercând să găsească soluţii. Fostul premier belgian (1999-2008), Guy Verhofstadt, oferă soluţii, pornind de la puterea Uniunii Europene de a salva lumea.
Guy Verhofstadt, membru al Parlamentului European şi lider al Grupului Liberal-Democrat pentru Europa, lansează mâine, la Bucureşti, împreună cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) cartea intitulată "Ieşirea din criză. Cum poate Europa salva lumea”. "Trăim vremuri excepţionale. O criză excepţională. Avem, deci, nevoie de soluţii extraordinare, nu de reţete tradiţionale care par oricum să nu funcţioneze. Fără planuri naţionale care fragmentează eforturile şi sunt contraproductive, în cele mai multe cazuri. Fără acţiuni impulsive. Avem nevoie de reforme bine gândite, îndrăzneţe şi profunde, care să redeseneze viitorul câmp politic global şi să deschidă calea pentru o economie nouă, modernă şi durabilă. Sunt convins că Europa trebuie să preia conducerea”, afirmă Guy Verhofstadt, în cartea sa.
Autorul analizează evoluţia statelor europene în confruntarea cu situaţia de criză economică mondială din ultimii ani, rezultatele cele mai vizibile fiind date de căderea monedelor naţionale. "După ce am citit cartea lui Verhofstadt, am din ce în ce mai mult convingerea că ieşirea din criză nu poate fi o întreprindere egoistă, solitară. Noua lume europeană, creată după principiul fraternităţii, pare că virează însă spre principiul dominoului, sau al pandemiilor atunci când e vorba despre situaţii critice. Mai ales în ceea ce priveşte monedele naţionale, altele decât euro, procentele căderilor aflăm că au fost apropiate: în Ungaria, forintul a scăzut cu 22% în doi ani. Leul românesc a scăzut cu 27%. Zlotul polonez este cu 28% mai scăzut într-un an. Şi totuşi, Europa nu este o instanţă abstractă, atunci când este vorba despre reglementare. Şi-a creat instituţii de guvernanţă economică, de control transfrontalier”, afirmă Paul Dobrescu, în prefaţa cărţii.