x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională

0
Autor: Dan Străuț23 24 Sep 2020 - 10:12
Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională
Vezi galeria foto


Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind majorarea inevitabilă a cheltuielilor sociale (în special a celor cu pensii și alocații), dar și al incertitudinilor generate de evoluția pandemiei, leul a slăbit brusc, ieri, atât față de euro, cât și față de dolarul american. Tot ieri, Banca Națională a României (BNR) a raportat situația creditului guvernamental pe luna august, arătând o creștere masivă a soldului datoriei publice, lucru care înseamnă că Guvernul - confruntat cu scăderea încasărilor bugetare - este nevoit să se împrumute pentru a finanța deficitele. Dacă o ținem tot așa, euro s-ar putea duce peste 5 lei, iar stabilitatea cursului de schimb este ultima speranță pentru menținerea economiei pe linia de plutire, avertizează analiștii financiari și reprezentanții exportatorilor.

Imediat după ce plenul Parlamentului a votat rectificarea bugetară cu varianta de creștere a pensiilor de 40%, dublarea alocațiilor pentru copii, acordarea de compensații pentru profesori, dar și eliminarea plafonului de îndatorare de 40% din PIB, politicienii au încins mediile de comunicare împărțiți în două tabere. Prima salută cu entuziasm majorările, fiind convinsă că se vor găsi banii necesari, cealaltă deplânge starea economiei, acuzându-i pe ceilalți că aruncă țara în aer. O altă categorie de persoane atente la aceste controverse este, însă, cea formată din investitorii care mizează pe România. Opinia lor nu s-a prea remarcat la televizor, dar s-a văzut clar pe cadranele piețelor valutare, unde se negociază cursul leului. Pe scurt, observând că Guvernul va fi nevoit să majoreze cheltuielile sociale (care, atenție, deja depășesc 97% din încasările bugetare), investitorii au mizat hotărât pe euro și pe dolar, devalorizând automat leul românesc. Efectul: euro a trecut pentru prima dată pragul de 4,86 lei, consemnând un maxim al tuturor timpurilor, iar dolarul a urcat brusc de la 4,09 la 4,15 lei.

 

Pierderi masive în câteva ore

Euro a deschis ședința de tranzacționare de ieri la cotația de doar 4,85 lei (minima zilei), dar după ora 10.00 a început să urce vertiginos, depășind - până la ora 11.00 - pragurile de 4,860, 4,861 și 4,862 lei. Apoi s-a menținut pe acest palier (4,862) până după ora 12.00, cu o mică sincopă la ora 11.45, când - foarte probabil, spun analiștii - a intervenit banca centrală de la București. În continuare, după ora 12.15, euro a urcat pe palierul 4,863, iar în jurul orei 13.00 a urcat la 4,864, testând chiar și vârful de 4,867 lei. Cotația oficială, de 4,8641 lei, afișată de BNR, este cu puțin (procentual vorbind) mai mare decât cea din ziua anterioară, dar este totuși un maxim istoric, plus că euro trece pentru prima dată pragul de 4,86 lei.

Și dolarul american a urcat puternic față de leu, depășind pragul de 4,15 lei, după ce zilele trecute evoluase la 4,09 lei. Atât la perechea valutară leu/euro, cât și la leu/dolar, tranzacțiile au fost mult mai intense decât într-o zi obișnuită, semn că speculatorii sunt cu ochii pe moneda românească.

 

Trei factori de depreciere

Analistul financiar Claudiu Cazacu, fondatorul companiei de tranzacționare XTB, a explicat pentru Jurnalul ce se întâmplă în aceste zile pe piețele valutare. „Avem de-a face cu un cumul de factori, cei mai importanți fiind așteptarea ca Guvernul să se îndatoreze pentru a susține creșterea cheltuielilor sociale, apoi contextul european, global - dar și local - al pandemiei care amenință stabilitatea economică și posibilitatea introducerii de noi restricții asupra unor activități din economie”, a spus Cazacu. Întrebat cum ar putea evolua cursul în aceste condiții, analistul a precizat că deocamdată piețele sunt în așteptare, dar trendul este clar crescător. „Noi, la XTB, avem prognoza de 4,97 lei/euro pentru sfârșitul anului și încă nu o revizuim. Trebuie spus că piețele au văzut - și sancționat cu prime de risc - această tendință a Guvernului de a majora deficitele, dar investitorii observă și faptul că respectivele majorări încă nu se aplică, sunt doar în stadiul de dezbatere. Dacă chiar se vor aplica acele măsuri, atunci e de așteptat ca euro să urce și mai sus”, a punctat Claudiu Cazacu.

 

Pericol pentru exportatori

Mihai Ionescu, copreședinte al Consiliului de Export, a lansat ieri un semnal de alarmă. „Cursul de schimb poate deraia profund și ireparabil. Ceea ce ar arunca în aer singura și cea mai eficientă ancoră a exportatorilor români: stabilitatea relativă a cursului de schimb. Speculanții vor cumpăra azi bani ieftini și îi vor vinde mâine scump, omorând cursul de schimb”, a transmis oficialul.

 

Plus la datoria publică: 26 de miliarde de lei în 10 luni

Creditul guvernamental a crescut în luna august 2020 cu 29,7% faţă de aceeași lună din 2019, până la 135,98 miliarde de lei, arată datele comunicate ieri de BNR. La sfârșitul lunii octombrie 2019, când Cabinetul Orban urma să se instaleze la Palatul Victoria, soldul creditului guvernamental era de 109,97 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un plus al îndatorării de 26 de miliarde de lei - echivalentul a 5,5 miliarde de euro - în cele 10 luni de guvernare PNL.

 

Analiștii CFA România se așteaptă ca euro să treacă de 5 lei în 2021, lucru care ar duce la o creștere semnificativă a ratelor bancare la creditele în valută.

 

Impactul bugetar de peste 10 miliarde de lei al majorării cheltuielilor sociale este văzut de speculatori ca o oportunitate de câștig pe piețele valutare

 

Evoluția euro în prima parte a ședinței de tranzacționare din 23 septembrie

Sursa: Saxo Bank


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

România, printre cele mai mici venituri fiscale din UE

România, printre cele mai mici venituri fiscale din UE
Veniturile fiscale colectate de Guvern din taxe, impozite și contribuții sociale au avut, în România anului 2019, o pondere de 26,8% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele Eurostat. Această cifră ne...

Bursele internaționale afectate de pandemie. BVB în scădere

Bursele internaționale afectate de pandemie. BVB în scădere
Bursa de Valori București (BVB) se află, în prezent, pe un trend descendent din cauza răspândirii infecției cu COVID-19. Și marile piețe bursiere din lume manifestă același declin, după cum arată Raportul...

Cum evoluează proiectul de Lege 5G din România + observaţiile Ministerului de Justiţie şi efectele lor

Cum evoluează proiectul de Lege 5G din România + observaţiile Ministerului de Justiţie şi efectele lor
Proiectul de Lege 5G Puteţi găsi aici Proiectul de Lege 5G, un proiect de act normativ, care urmăreşte stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi...

Criza COVID-19 frânează câștigurile băncilor

Criza COVID-19 frânează câștigurile băncilor
Diferențele dintre dobânzile acordate de bănci la depozite și cele aplicate la credite au scăzut în perioada de pandemie, atât pentru companii, cât și pentru populație, la instrumentele în lei. În euro,...

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru
Galerie Foto Timpul de muncă și sarcinile de serviciu sunt organizate, în România, în așa fel încât peste 2,5 milioane de persoane ocupate lucreazǎ întotdeauna sau în mod frecvent sub presiunea timpului. Cei mai mulți str...

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă
Grupul OMV Petrom a raportat pe primele nouă luni ale acestui an rezultate inferioare celor din aceeași perioadă a anului trecut, în contextul crizei COVID-19, una departe de a se fi încheiat. Profitul net a...

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici
Piaţa muncii s-a schimbat complet în ultimul an, iar candidaţii încep să facă anumite concesii atunci când vor să se angajeze, cum ar fi să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare, potrivit unui studiu...

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi
România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană și locul 13 mondial la producția de vinuri, însă nu apare între primele 15 țări exportatoare, arată estimările Organizației Internaționale a Vinului (OIV) pe...

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere
Mulți fermieri lucrează ilegal suprafețele altor proprietari de terenuri Agricole, proprietari care încasează subvențiile agricole, iar plata pentru arendă nu este trecută la vedere în contractele de arendă, a...

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia
Inflația nu va crește iar dobânzile vor scădea în perioada următoare. Totodată, România nu va mai reveni la o blocare masivă a populației în case iar economia nu se va închide, potriviit ministrului...

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor
Taxele și impozitele reprezentau 41,1% din PIB în 2019, în statele din UE, mai reduse decât în anul precedent, când s-au situat la 41,2%, arată Eurostat. Cel mai scăzut procent a fost în Irlanda -...

Profitul celei mai mari companii româneaști de petrol se prăbușește

Profitul celei mai mari companii româneaști de petrol se prăbușește
Compania OMV Petrom a înregistrat un profit net cu 70% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 826 de milioane de lei. Veniturile din vânzări au scăzut cu 17%, până la 15,1 miliarde...

Weekendul schimbărilor. Reguli noi din 1 noiembrie

Weekendul schimbărilor. Reguli noi din 1 noiembrie
În zilele acestui sfârșit de săptămână (31 octombrie - 1 noiembrie) se vor „alinia” mai multe termene stabilite anterior ca date de intrare în vigoare a unor reglementări noi. Principalele schimbări vor...

MFP: Tratamentul anti-Covid a dublat deficitul

MFP: Tratamentul anti-Covid a dublat deficitul
Guvernul ne spune că sumele „lăsate în economie” pentru combaterea crizei au generat mai mult de jumătate din deficitul bugetar. Mediul de afaceri nu dă semne însă că ar fi beneficiat de mare ajutor,...
Serviciul de email marketing furnizat de