x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Inflația pandemică devine endemică?

Inflația pandemică devine endemică?

de Dan Constantin    |    18 Noi 2021   •   06:49
Inflația pandemică devine endemică?

Ritmul de creștere a inflației atinge nivelul de alertă maximă, după ce nu cu mult timp în urmă marii economiști ai lumii erau îngrijorați că nu o pot urni din poziția minimă în care stătea anchilozată. Furtuna prețurilor la energie a antrenat o perturbare generală a mecanismului economiei globale, care se zbate să depășească criza provocată de pandemie. Prognoze optimiste anunțau că puseul de inflație este tranzitoriu, dar alte analize prevăd că inflația pandemică va deveni endemică, urmând să intrăm într-o perioadă mai îndelungată de prețuri mari. Raportul trimestrial al Băncii Naționale a României indică o revenire pe culoarul normal al inflației abia în anul 2023, cu un vârf de scumpiri în aprilie 2022.

 

Banca Central Europeană consideră că o inflație de 2 la sută anual este nivelul normal pentru Zona Euro. La acest indice de „normalitate” se plasează și economia Statelor Unite. Recentele evaluări statistice indică însă pentru ZE o inflație de 4,1 procente, iar în SUA indicele prețurilor de consum a atins în octombrie 6,2 procente, cel mai înalt din ultimii 30 de ani. În România, inflația a ajuns la 6,29 la sută în septembrie, cu o proiecție de 7,5 la sută în decembrie 2021, ceea ce arată un tablou sumbru, știrile de breaking news aducând indicatorul de prețuri în rândul celor mai mediatizate subiecte, la concurență cu COVID-19 și criza politică. Presiunea prețurilor, cu impact psihologic, nu se manifestă egal pentru fiecare familie, unde obiceiurile de consum diferă. Unii merg mult cu autoturismul și costul unui „plin” are o mare importanță, alții sunt „carnivori” și cheltuie la piață diferit față de vegetarieni. Inflația se manifestă în cazul în care se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor. La calcularea inflației sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor populației, reprezentate de un „coș” de produse. Rata anuală a inflației este dată de prețul coșului integral într-o anumită lună, comparat cu prețul acestuia în aceeași lună a anului precedent.

 

Inflația este Subiectivă?

 

De multe ori percepția asupra inflației este alta decât informațiile furnizate de statistici. O neîncredere în guverne induce și o îndoială asupra cifrelor „oficiale”. Banca Central Europeană prezintă cauzele pentru care în sondajele de opinie efectuate în rândul consumatorilor, populația are deseori sentimentul că inflația este mai mare decât o indică prețurile reale. Cum se formează percepțiile populației? Studiile sociologice au constatat că:

- se acordă o atenție mai mare  prețurilor care cunosc majorări față de cele care sunt stabile sau în scădere;

- cheltuielile mărunte și frecvente sunt mai puternic percepute;

- cheltuielile efectuate prin debitare directă și cele mai puțin frecvente sunt mai puțin percepute. De pildă, cheltuielile pentru achiziția de automobile și pe vacanțe, sau plățile care se fac prin transfer bancar automat - rate, chirii, plăți la servicii telefonice - sunt remarcate mai greu, chiar dacă au variații de preț;

- inflația „personală” este dată de diferențele de obiceiuri de consum, care depind de veniturile personale și de greutatea diferită a unor alocări din bugetul familiei;

- variațiile prețurilor în raport cu ameliorările calitative sunt percepute integral ca inflație, deși costurile mai mari pentru a da o versiune nouă de produs sunt justificate, ele fiind ponderate corespunzător în calculul statistic al indicelui de prețuri.

 În plus, există o remanență în mentalul colectiv a crizelor economice, asimilate cu cifre de inflație cu două cifre. În anii ’70 și ’80 s-au înregistrat în majoritatea țărilor europene și în SUA niveluri ridicate ale inflației. De la mijlocul anilor ’90 însă, ratele inflației au scăzut semnificativ, ca urmare a pregătirii țărilor pentru lansarea euro, precum și datorită politicii monetare a BCE. În România, politica monetară armonizată cu intrarea în UE și, apoi, aplicarea criteriilor Maastricht au asigurat o calmare generalizată a prețurilor.

 

Creșterile puternice la energie dublează inflația 

 

Creșterea inflației la cel mai înalt nivel din ultimul deceniu în România este cauzată de explozia prețurilor la energie și de o pantă rapid ascendentă a prețurilor la produsele alimentare. În Raportul asupra Inflației (RAI), difuzat în 11 noiembrie de BNR, componentele exogene din structura inflației prognozate de 7,5 la sută la finalul anului reprezintă 4,9 puncte procentuale, din care produsele energetice sunt „responsabile” cu 3,8 procente, adică jumătate din inflația anuală. Celelalte produse din coșul statistic al consumului adaugă la inflație doar 1,1 pp, ceea ce plasează cauzele de fond ale saltului general al prețurilor în afara controlului politicii monetare. Dar vârful inflației va fi atins abia în aprilie 2022, după  expirarea măsurilor de protecție a populației la creșterile de prețuri la energie electrică și gaze. Potrivit RAI, „în aprilie 2022, odată cu expirarea acestor măsuri, rata anuală a inflației va reflecta majorări de o magnitudine substanțială, atingând 8,6 la sută în trimestrul II 2022, un maxim din intervalul prognozei”.

 

Când se temperează inflația?

 

„După trimestrul II 2022, inflația este prevăzută să se tempereze, până la 5,9 la sută la sfârșitul anului viitor, ajungând în septembrie 2023 la 3,3 la sută”.

 Raportul BNR asupra inflației

 

PREȚURILE TRAG CU TUNURILE ASUPRA ECONOMIEI MONDIALE

 

Creșterile de prețuri la energie și la produsele alimentare dau frisoane la nivelul de conducere ale guvernelor și băncilor centrale. Tabloul general rămâne pozitiv, dar trebuie să fim vigilenți, să nu deraieze redresarea, declara cu reținere Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie. Banca Central Europeană este sub ținta unor critici, pentru că menține de prea mult timp rata dobânzii directoare la un nivel scăzut. Șefa BCE, Christine Lagarde, susține că inflația are o creștere temporară, dar revenirea la nivelul de 2 la sută este plasată spre mijlocul anului viitor. În Germania, rata inflației se apropie de 5 la sută, nivel fără precedent de 30 de ani. În Spania, a atins 5,4 procente, iar în Marea Britanie, cu o rată anuală de 3,1 în septembrie, guvernatorul Băncii Angliei nu exclude o majorare în decembrie. În Rusia, unde inflația anuală a atins 8,1 la sută, nivelul este calificat de Elvira Nabiolina, președintele Băncii Centrale, ca „un dezastru” și respinge ideea de a menține dobânda de politică monetară scăzută. În SUA, programul economic al administrației Biden este erodat de inflația care a ajuns la 6,2 la sută, cel mai înalt nivel după noiembrie 1990. Problema devine politică, republicanii atacând măsurile Casei Albe de salvare a economiei după pandemie. Președintele FED, Jerome Powell, a estimat că inflația ar putea să revină la nivelul acceptabil de două procente doar spre trimestrele II-III al anului viitor. Țintirea inflației cu un mecanism stabil de dobânzi este apreciată de unii economiști americani ca „o politică bună într-un moment prost”.

 

×
Subiecte în articol: benzina gaze energie electrică