Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Radu Timiș, CEO Cris-Tim: „Cuvântul potrivit pentru a caracteriza anul 2025 este «imprevizibil»”
În cadrul evenimentului, Radu Timiș, CEO Cris-Tim Family Holding, a declarat că e nevoie de predictibilitate pentru ca mediul de afaceri să nu fie afectat în mod negativ în perioada următoare. „Aș spune că un cuvânt potrivit pentru a caracteriza 2025 e „imprevizibil”. Trecem printr-o perioadă electorală și trebuie să știm pe ce ne vom baza anul viitor, cum va arăta noua coaliție politică, vom avea stabilitate, ce vom face cu deficitul de cont curent, cu deficitul bugetar, care sunt elementele ce țin de predictibilitate. Aici mă refer la care vor fi modificările la Codul Fiscal. Auzim tot felul de declarații: nu vor crește taxele, nu va crește TVA, vor fi eliminate facilități fiscale. Făceam o analiză cu departamentul de HR, auzim pe zvonuri că vor fi eliminate complet facilitățile fiscale cu privire la salarii, am făcut un calcul, dacă vor fi eliminate din ianuarie pe noi ca și grup ne vor impacta cu cinci milioane de euro ca să putem menține nivelul de salarizare actual. Noi nu putem câștiga din productivitate, asta ar însemna inflație și măriri de prețuri. Pentru noi 2025 este important din perspectiva predictibilității afacerii noastre.
Programele de guvernare se prezintă și se schimbă pe parcurs. Ar trebui să lucrăm într-un cadru predictibil. Noi nu avem centuri de siguranță, dacă nu performăm nu avem de unde să luăm bani. Avem deja în România grupuri antreprenoriale din ce în ce mai mari care vor începe să lucreze împreună și să creeze sinergii. Noi în industria noastră nu producem, importăm peste 90% din materia primă. Când depinzi ca și țară ca materii prime nu poți asigura predictibilitate și imporți inflație. Aici avem de lucru în anii următori, industria noastră trebuie să fie una strategică”, a declarat acesta în cadrul conferinței.
Radu Oprea, ministrul Economiei: „Taxele și impozitele nu au de ce să crească anul viitor!”
Ministrul Economiei, Radu Oprea, a transmis un mesaj liniștitor pentru mediul de afaceri, declarând că anul viitor nu există niciun motiv ca să fie majorate taxele și impozitele. „La Palatul Victoria chiar lucrăm și lucrăm bine. Chiar dimineață am fost rugat de ministrul Burduja să avizăm strategia pe Energie. Avem viziune în Guvern și asta e bine pentru mediul de afaceri, pentru că asta duce la predictibilitate. Taxele și impozitele nu au de ce să crească anul viitor. Teoria despre creșterea TVA nu se justifică, e o prostie, orice creștere cu 1 punct procentual duce la o creștere a inflației cu 0,5%, iar noi încercăm să protejăm puterea de cumpărare a cetățenilor și companiilor românești. Din punct de vedere economic nu se justifică, trebuie să mărim puterea de cumpărare astfel încât produsele românești să fie cumpărate. Premierul a spus de foarte multe ori, chiar și plastic uneori, că nu vor crește taxele. Anul viitor există discuția despre acest jalon din PNRR care se referă la reforma fiscală, ceea ce înseamnă discuții cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, cu sindicatele, care trebuie să dureze primul semestru, după care în conformitate cu legea șase luni nu poți modifica Codul Fiscal, asta înseamnă că anul viitor nu vor crește taxele. Ce se va întâmpla în noul Cod Fiscal… ideile cu care am venit, deducerile pentru salariile mici sunt importante. Avem o taxare mare în România pe salariile mici, dacă venim cu deduceri crește puterea de cumpărare și înseamnă că companiile românești vor avea vânzări și mai mari, o piață mai mare.
Am explicat Comisiei că 2025-2026 sunt anii de efort maxim în investiții, cu proiecte mari în infrastructură și că trebuie să avem această posibilitate. E un lucru corect, normal, companiile înțeleg – vor să se dezvolte, iau împrumuturi, se dezvoltă, cu producția produsă plătesc împrumuturile. Este mersul normal al economiei, nu merg în concedii și nu fac petreceri. Asta se întâmplă azi în Guvern, banii se duc în investiții, asta ca să vedem de ce e important să avem acest deficit pe șapte ani. Sunt anumite discuții cu privire la excepțiile pe care România le-a avut la Codul Fiscal, sunt peste 500 în ultimii ani, prea mult. Mediul de afaceri zice că trebuie să existe competitivitate egală… Programele pe care le dezvoltăm împreună, schemele de ajutor de stat merg în continuare. Trebuie să transformăm orice amenințare în oportunitate”, a transmis Radu Oprea în cadrul conferinței.
Ovidiu Păltănea, Carmistin: „Suntem afectați de elementele care apar în cursul unui an financiar și pe care nu putem să le previzionăm”
La rândul său, Ovidiu Păltănea, director de dezvoltare în cadrul Carmistin Group, a reamintit că lipsa de predictibilitate este unul dintre factorii care influențează negativ afacerile românești.
„Planurile noastre sunt mărețe, am realizat un masterplan pentru următorii cinci ani, cu investiții de 350 de milioane de euro în domeniul nostru de activare. Programele legilor de reproducție, 197 și 227, au fost programe foarte bune strategic pentru a elimina dependența de importurile de animale din afara României. Deschidem piețe, dar întrebarea noastră e următoarea: «Suntem toți cu armele egale?». E protejată piața locală de importurile de produse care vin din afara României, care creează o politică neloială față de producătorii români. S-a vorbit mai devreme de eliminarea facilităților fiscale, dar uităm că anul trecut, prin HG, acestea au fost diminuate cu 10% într-un termen foarte scurt. Estimarea inițială era de 5 ani, după un an și opt luni au dispărut. Organizația Carmistin are în momentul de față undeva la 4.300 de angajați, gândiți-vă ce impact a avut scăderea de 10% venită pe nepusă masă. Noi ne dorim să susținem principiile ESG, factorul uman fiind foarte important. Elementele care apar în cursul unui an financiar și nu putem să le previzionăm. Noi facem planul foarte bine ca să avem rezultate… lucrurile acestea nu se pot întâmpla într-o industrie flexibilă și schimbătoare”, a declarat Ovidiu Păltănea în cadrul conferinței.
Citește pe Antena3.ro
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „În piață nu vor fi creșteri explozive de prețuri”
Analizând pașii necesari pentru o dezvoltare durabilă și competitivă în următorii ani, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a dat asigurări că prețul la energie nu va „exploda” după expirarea plafonării.
„Eu sunt optimist din fire, am fost formatat să fiu optimist. În ce privește iarna și 2025, stăm foarte bine, avem gaze în depozite peste 100%, gradul de umplere în lacurile de acumulare peste 60%, un nivel prudent, chiar dacă a fost un an secetos. Noi contăm pe o producție adițională în sistemul energetic național, dacă vrem ca companiile românești să fie competitive trebuie să le asigurăm energie cât mai ieftină, și asta înseamnă că trebuie să creștem capacitatea de producție. S-au atras 13 miliarde de euro fonduri nerambursabile și toate se duc spre investiții. Cu cât vom produce mai mult, cu atât prețul la energie va fi mai mic și mai competitiv. O parte importantă a investițiilor se va pune în funcțiune și în 2025, investiția 1 din PNRR trebuie finalizată până la finalul lui 2025. O parte s-a pus deja în funcțiune. Roadele acestei munci deja încep să se vadă. Ce se întâmplă după 1 aprilie… Din toate simulările noastre nu există niciun semnal care să susțină că «explodează prețurile». Din contră, pentru un consum de până în 300 KW pe lună facturile românilor vor scădea cu 30-40%. Vorbim de un preț de 1-1,1 per kwh, și cred că și mediul economic va beneficia de acest lucru. În piață nu vor fi creșteri explozive de prețuri. Singurul plafon greu de susținut pare cel de 0,68. Guvernul României va avea măsuri de sprijin pentru toți românii care nu își permit plata facturilor.”, a precizat Sebastian Burduja în intervenția sa.
Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței: „Trebuie să avem companii românești mai mari, mai puternice, care să facă față concurenței din Europa”
La rândul său, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a semnalat că, în primul rând, România are nevoie de stabilitate politică. „Toți ne dorim un guvern stabil la anul. Ultimul guvern care a stat patru ani a fost Tăriceanu, din 2008 nu am mai avut un guvern care să stea până la capăt. Cred că guvernul stabil o să aibă mai puțini bani decât cele de până acum. Avem un acord de reducere a deficitului, reducem nu doar pentru că ne spun regulile europene, reducem și pentru că e riscant pentru România. Dacă ne prinde o criză cum a fost cea din 2008, iar pățim ce s-a întâmplat în 2009-2010. Regulile sunt bune și pentru noi, nu poți să știi cum vor evolua lucrurile. Având mai puțini bani, oamenii mai săraci trebuie să fie mai inteligenți. Cred că trebuie să țintim mai bine cheltuielile. Aici mă uit la zona de ajutoare de stat, care sunt destul de mari. România oferă ajutoare în jur de 2% din PIB. E o ocazie să vedem și noi… IMM-urile și proiectele de investiții sunt finanțate. Banii pe care îi dăm ar trebui să ajute la competitivitate. Ca să fie bine în România trebuie să fie bine și în Europa, astfel trebuie să integrăm piețele europene pentru a face Europa mai competitivă. S-a vorbit de faptul că apar companii românești mai mari, integrate. Avem industrii în care avem problemele celor din vest, avem companii undeva prea mari. Vedem strădania pe care o avem în fuziunea dintre Mega Image și Profi, pe zona de telecomunicații, dispare al patrulea operator, Telekom, băncile încep să devină mai concentrate. Sunt alte zone în zona de producție în care România e prea puțin concentrată. Trebuie să avem companii românești mai mari, mai puternice, care să facă față concurenței din Europa”, a subliniat Bogdan Chirițoiu.
George Agafiței, PPC: „Care este prețul adevărat al energiei electrice în România în momentul de față?”
George Agafiței, director în cadrul companiei de energie PPC România, a semnalat că, deși fiecare instituție din domeniul energiei din România are o strategie, aceasta nu este una convergentă. În plus, a spus Agafiței, mediul privat nu este parte a discuțiilor acestor instituții.
„PPC are planuri foarte mari de dezvoltare în România. Am început cu o capacitate de 600MW anul acesta, cred că o terminăm cu 1,2GW și vrem să ajungem la 2GW energie verde până în 2026-2027, cred că avem aproape două miliarde de euro investite în România într-un an de zile. Mă bucur să aud că se vorbește de capacitățile de producție, problema e că nu avem strategii convergente. Fiecare instituție își face un plan și din păcate de prea puține ori se discută împreună și cu mediul privat pe aceste teme. Cred că cea mai mare provocare pentru anul viitor e ieșirea din planul de plafonare, și aș vrea să pun o întrebare la care știu că nu are nimeni un răspuns: «Care este prețul adevărat al energiei electrice în România în momentul de față?».
Situația în care se află România e una europeană. Avem o problemă de interconectare. Se vorbește foarte mult de capacități de producție, de offshore, dar trebuie să ne uităm serios cum aducem energia în rețele și cum transformăm prețul mic către consumatorul final. Fără investiții în rețele, cele în capacitățile de producție trebuie să stea la coadă.
Mediul privat e pregătit să investească, dar am vrea să stăm cu totul la masă și să ne uităm serios la primăvara anului viitor”, a afirmat George Agafiței.
„Ministerul Agriculturii va continua și anul viitor lansarea unor scheme de sprijin pentru fermieri. În 2005 se va deschide un program de ajutor de stat în valoare de un miliard de euro care va finanța proiecte mature din sfera de procesare cu până la 100 de milioane de euro”.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii
George-Sergiu Niculescu, ANRE: „În perioada următoare nu vom resimți creșteri de prețuri la energia electrică”
Răspunzând îngrijorărilor privind prețul energiei electrice odată cu reliberalizarea pieței după 1 aprilie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George-Sergiu Niculescu, a anunțat măsurile luate de instituție pentru a risipi preocupările consumatorilor și pentru a-i ajuta pe aceștia să fie informați în legătură cu prețurile la energie.
„În perioada trecută, Ordonanța 27 a plafonat prețul energiei până la 31 martie 2025. De ceva timp guvernul are preocupări în ce privește perioada după 31 martie, când expiră schema de plafonare compensare. Prețul energiei care se tranzacționează pe burse a înregistrat un nivel relativ constant… din punctul acesta de vedere cred că în perioada următoare nu vom resimți creșteri la prețul energiei. Ce facem la autoritate pentru ca prețurile să scadă – am adoptat noua metodologie pentru stabilirea tarifelor de distribuție și noua rată de rentabilitate pentru operatorii de distribuție pentru a stimula investițiile în rețele pentru a putea prelua mai multe capacități de producție. Fără să instalăm mai mulți KW în rețea nu vom putea pondera creșterea de prețuri. Lucrurile trebuie făcute în paralel, pe lângă numărul mare de investiții, cadrul de reglementare trebuie să fie unul care să stimuleze.
Rata de rentabilitate este în creștere în perioada a 5-a față de perioada a 4-a. Vorbim de 6,39% în perioada a 4-a, în a 5-a va fi 6,94%. I se mai adaugă componenta de investiții noi și rata de performanță. Trebuie să știm dacă plătim mai mult de ce plătim mai mult și atunci am introdus indicatori de performanță. Am pus în consultare publică un proiect de ordin prin care venim în întâmpinarea consumatorilor și informăm cu privire la contract, prețuri de contract pe care consumatorii le au acum și le vor avea după expirarea plafonării. Cred că în perioada următoare vom lansa această campanie prin intermediul furnizorilor, pentru că ei au acces la toți consumatorii”, a precizat președintele ANRE în cadrul conferinței.
Cosmin Ghiță, Nuclearelectrica: „Avem nevoie de tehnologii avansate, însă multe dintre acestea sunt încă la stadiul de proiect”
Cosmin Ghiță, directorul general al Societății Naționale Nuclearelectrica, a subliniat importanța investițiilor strategice în energie pentru economia națională, menționând cei trei parametri esențiali ai oricărui proiect de anvergură: Internal Rate of Return (IRR) pentru acționari, Real Rate of Economic Growth (RRE) pentru beneficiul economiei naționale și costul total al energiei produse, incluzând impactul asupra mediului. Ghiță a punctat și importanța deciziilor globale privind certificatele de carbon, subliniind că evoluțiile de la conferințele COP ar putea afecta competitivitatea industriei, în special prin impactul asupra costurilor de producție.
„În Europa, ne aliniem la schema de preț pentru certificatele de carbon, ceea ce influențează costul marginal al energiei produse. Însă, pentru a atinge obiectivul de net-zero până în 2050, avem nevoie de tehnologii mai avansate, iar multe dintre acestea sunt încă la stadiul de proiect. Va fi necesar să investim masiv în inovație și localizare pentru a integra aceste tehnologii și a menține competitivitatea”, a spus acesta.
