Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Exporturile de gaze naturale din Asia Centrală ameninţă construcţia proiectului Nabucco, potrivit lui Jonathan Stern, profesor la Institutul pentru Cercetări Energetice Oxford
Exporturile de gaze naturale din Asia Centrală ameninţă construcţia proiectului Nabucco, potrivit lui Jonathan Stern, profesor la Institutul pentru Cercetări Energetice Oxford, citat de Reuters. De o lună de zile Turkmenistanul a sistat transportul de gaze naturale către Iran, iar Iranul nu a a mai livrat gaze natrale Turciei, care la rândul ei nu a mai livrat Greciei. Turkmenistanul a invocat motive tehnice pentru sistarea exporturilor, care erau de circa 23 milioane de metri cubi pe zi. Oficialii Iranieni suspectează, însă, că se doreşte dublarea preţurilor.
“Evenimentele recente nu au ajutat argumentele pentru realizarea Nabucco în legătură cu securitatea energetică. Ne aflăm într-o situaţie în care Turkmenistanul nu furnizează gaze Iranului, Iranul Turciei şi Turcia Greciei, şi acesta este coridorul dorit de europeni, pentru că sunt nesiguri pe gazul rusesc”, a declarat Jonathan Stern.
“Sunt multe obstacole în calea Nabucco. Nu este un proiect imposibil de realizat, dar se bazează pe multe variabile care nu au fost încă stabilizate”, a spus Charles Esser, analist al International Crisis Group din Bruxelles. Până în prezent, acţionarii Nabucco au încheiat un contract de furnizare cu Azerbaijan, însă cantitatea va fi insuficientă pentru asigurarea eficienţei proiectului, au precizat analiştii. O altă problemă ridicată de experţii citaţi vizează exploatarea rezervelor bogate de gaze din Kazahstan şi Turkmenistan, ţări în care infrastructura este slab dezvoltată, exceptând conductele care livrează conbustibil Rusiei.
INCONSISTENŢE. Oficialii Uniunii Europene, care sprijină oficial proiectul Nabucco au anunţat, însă, în mai multe rânduri, că pentru transportul de gaz folosind Nabucco nu se vor folosi gaze iraniene. Gazul iranian nu este dorit din cauza disensiunilor privind programul său nuclear, Statele Unite ale Americii spunând că Iranul dezvoltă programul pentru a putea construi bombe nucleare, în vreme ce iranienii declară că problema este doar de energie.
În plus, consorţiul Nabucco, în frunte cu austriecii de la OMV doresc includerea ca partener financiar în proiect a Socar, compania azeră de stat în domeniul hidrocarburilor. De asemenea, Kazahstanul, de unde KazmunaiGaz a cumpărat 75% din Rompetrol, este interesată de proiectele Nabucco şi Constanţa Trieste pentru a avea cum să-şi transporte produsele către pieţele UE. În acelaşi timp există un proiect de construire a unui gazoduct pe sub Marea Caspică, astfel că gazele caspice ar putea ajunge în Azerbaidjan, punctul de unde ar trebui să se alimenteze Nabucco, astfel că alimentarea gazoductului nu ar trebui să se afle în pericol.
COSTURI. Scopul construirii Nabucco este reducerea dependenţei energetice a UE faţă de Gazprom, de unde se importă un sfert din consumul total al blocului comunitar. Construcţia sa va costa 5 miliarde de euro. Turcia a adoptat recent RWE drept al şaselea partener al proiectului, iar OMV doreşte atragerea Socar la realizarea gazoductului.
În paralel, Rusia a semnat cu Bulgaria construirea gazoductului South Stream, care după ce ar traversa Marea Neagră ar junge în Bulgaria şi de aici s-ar ramifica spre Serbia, România sau Grecia ca să ajungă apoi în Italia, unde Eni este companie co-fondatoare a proiectului împreună cu Gazprom. Costurile pentru South Stream se ridică la 10 miliarde de euro.
