Jeffrey Franks: România încă nu e reformată

Statul nu este încă reformat, iar un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) va include condiţii în privinţa forţei de muncă, infrastructurii şi investiţiilor, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii în România.

„Este clar că statul nu a fost complet restructurat. Există sectoare ale economiei pe care România trebuie încă să le reformeze pentru a atinge nivelul de flexibilitate şi productivitate de care are nevoie”, a spus Franks într-un interviu pentru Blo­om­berg. Economia României va înregistra o contracţie de 1,9% în acest an, potri­vit prognozelor, în timp ce restul Europei iese din criză, alimentând astfel criticile potrivit cărora cerinţele stricte ale FMI şi UE menţin ţara în recesiune, notează Bloomberg.

România doreşte încheierea unui acord preventiv cu Fondul după în­che­ierea actualului pachet de finan­ţa­re în luna aprilie. În cazul unui acord preventiv, statul poate accesa fon­duri în cazul unor probleme neprevăzute. Acordul în vigoare cu FMI, în va­loare de 13 miliarde de euro, parte a unui pachet de finanţare de 20 de miliarde de euro de la UE şi alţi creditori internaţionali, se încheie în luna aprilie şi ar putea fi urmat de un acord preventiv. Actualul acord ar fi al doilea pe care România reuşeşte să-l finalizeze şi al optulea cu Fondul de la căderea comunismului în 1989. România şi-a schimbat şi ima­gi­nea de „elev mediocru” după ce Guvernul a supravieţuit voturilor de neîncredere şi protestelor pentru a respecta cererile FMI privind redu­cerea cheltuielilor şi a numărului de angajaţi, a mai spus Franks.

„România avea o reputaţie de a fi un elev destul de mediocru în privinţa fina­lizării reformelor, iar acest program a schimbat această imagine. Este văzută acum ca o ţară care a făcut eforturi enorme în pofida unei situaţii dificile pentru a încheia reforme dificile, dar necesare”, a adăugat el.

Board-ul FMI se va întâlni în ianuarie pentru a eva­lua progresele Ro­mâniei. „O întârziere de o săptă­mâ­nă sau două nu ar avea un impact semnificativ asupra noului aranjament. Intenţionăm să ne în­toa­rcem pentru a negocia un acord în prelungirea celui existent, în ideea că noua înţelegere ar pu­tea intra în vi­goa­re din aprilie”, a spus el. Opo­zi­ţia a de­pus o moţiune de cenzură pe le­gea salarizării uni­ta­re. Prin aceasta se ma­jorează salariile în sectorul public cu 15% din 2011, însă PNL şi PSD spun că prin aceasta practic se pre­lun­geşte reducerea cu 25% a sala­ri­ilor, ope­rată în luna iu­lie.

Curtea Constituţională a acceptat doar temporar o scădere a dreptu­ri­lor salariale. Premierul Boc spu­ne că da­că s-ar folosi legea-cadru a salarizării, atunci necesarul fondu­rilor de salarii pe anul viitor ar fi de 54 de miliarde de lei, faţă de cele 39 de miliarde de lei asumate în acordul cu FMI. Exe­cu­tivul se bazează pe înca­sa­rea, în total, a 2,4 miliarde de euro până în martie. Legea pensii­lor, adoptată de Parlament la 7 de­ce­m­brie şi promulgată de preşedinte miercuri, este un alt pas pozitiv, a mai spus Franks. Gu­ver­nul a majorat TVA de la 19% la 24%, a tăiat salariile bugetarilor cu 25% şi personalul angajat la stat şi a redus ajutoarele sociale cu 15%, pentru a co­bo­rî deficitul bugetar la 6,8% anul acesta şi la 4,4% anul următor.

Cum este afectată România de criza zonei euro
Oficialii instituţiilor internaţionale văd diferit modul în care criza zonei euro afectează Europa de Est şi, implicit, România. Dacă pentru Jeffrey Franks, zona nu a fost foarte afectată de problemele vesticilor, Erik Berglof, economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), crede că zona ar putea suferi din cauza scăderii investiţiilor străine, mai ales că tot companiile occidentale sunt cele care vin cu bani.

Franks a declarat că statele din Europa de Est, inclusiv România, au evitat contagiunea din zona euro, după ce criza datoriilor suverane a urcat costurile de asigurare a datoriilor Portugaliei, Spaniei şi Ita­liei la niveluri-record, a declarat Franks. Temerile că regiunea ar putea fi afectată persistă încă, a avertizat reprezentantul Fondului. „Ne uităm mereu la posibile efecte ale contagiunii. Până acum, ţările din Europa de Est au fost afectate într-o măsură relativ scăzută de problemele din alte state ale Uniunii Europene, dar această situaţie nu va fi obligatoriu valabilă în viitor, astfel că trebuie să rămânem vigi­lenţi”, a afirmat el.

În schimb, eco­no­mistul-şef al BERD vede situaţia mai negativ. „Atât timp cât nu avem o soluţie pe termen lung pentru problema zonei euro, vor exista incertitudini legate de investiţiile în Europa de Vest, precum şi de interesul companiilor occidentale de a investi în regiunea noastră (Europa de Est – n.r.)”, spunea Berglof într-o conferinţă la Varşovia. Fostele state comuniste, de la Polonia la România, mizează pe o redresare a Europei Occidentale care să stimu­leze cererea pentru exporturile Europei de Est şi să accelereze astfel creşterea economică în regiune.