Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Jurnalul WEBCAM LIVE ROMÂNIA

Ştiri

Editoriale

Special

Bani şi afaceri

Externe

Cultură

România Inteligentă

Sport

Viaţa Sănătoasă

Timp Liber

Jurnalul.ro › Bani şi Afaceri › Economie › Moştenirea primarilor, 100 de lei pentru fiecare român

Moştenirea primarilor, 100 de lei pentru fiecare român

de Adrian Stoica | 28 Sep 2020 • 11:05

Românii şi-au ales ieri, pentru următorii patru ani, noile administraţii locale. Un vot foarte important în viaţa comunităţilor, pentru că preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi consilierii celor 3.228 de unități administrativ-teritoriale vor fi direct răspunzători de calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Accesul la reţelele de apă şi canalizare, racordarea locuinţelor la reţelele de distribuţie a gazelor naturale, drumuri asfaltate, grădiniţe şi şcoli moderne pentru copii, ordinea publică, curăţenia sau asigurarea unui mediu curat sunt doar câteva din problemele care figurează pe agenda cetăţenilor şi a căror rezolvare este aşteptată de la noii edili. În urmă cu patru ani, aceleaşi speranţe erau puse în cei aleşi să conducă „cetatea”, iar cât de bine sau mai puţin bine s-au achitat ei de sarcina încredinţată ne-o arată acum votul alegătorilor.

Anul trecut, veniturile proprii ale administraţiilor locale au totalizat 33,43 de miliarde de lei, faţă de 27,75 miliarde de lei în 2016. Creşterea veniturilor cu numai 17% în patru ani marcaţi de o creştere economică susţinută a fost una sub potenţial. Mai mult, această creştere a rămas puternic polarizată, judeţele cunoscute ca motoare ale economiei reuşind să-şi crească mult mai mult veniturile comparativ cu celelalte. Potrivit datelor Direcţiei pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anul trecut, Clujul a fost cel mai bogat judeţ al ţării, cu venituri proprii de 1,5 miliarde de lei, el fiind urmat de Timiş, cu 1,48 miliarde de lei, şi Constanţa, cu 1,35 miliarde de lei. Clasamentul nu aduce nimic nou faţă de 2016, când cele trei poziţii erau ocupate de aceleaşi judeţe şi în aceeaşi ordine: Cluj, cu 1,28 miliarde de lei, Timiş, cu 1,25 miliarde de lei, şi Constanţa cu 1,21 miliarde de lei.

Moldova ia faţa greilor la investiţiile de capital

Investiţiile de capital s-au cifrat anul trecut la 15,26 miliarde de lei, în creştere faţă de 2016, când au fost de 10,26 miliarde de lei. Administraţiile publice din Moldova au dovedit anul trecut un apetit mai mare pentru investiţii, comparativ cu judeţele mult mai avute din vestul ţării. Astfel, edilii din Suceava, cu investiţii de 486,83 milioane de lei, au reuşit să ducă judeţul pe primul loc în ţară la acest capitol. El a fost urmat de judeţul Iaşi, cu 482,19 milioane de lei, şi Argeş, cu 478,43 milioane de lei. În 2016 topul investiţiilor de capital era condus de judeţele Timiş, cu 545,17 milioane de lei, Constanţa, cu 342,3 milioane de lei, şi Cluj, cu 276 milioane de lei.

Banii europeni vin greu

Statistica ne arată că pentru mulţi primari atragerea fondurilor europene este un subiect prea puţin interesant. Trebuie scrise proiecte, trebuie respectate proceduri clare, iar controalele ulterioare sunt foarte dure. Decât aşa bătaie de cap, multe administraţii preferă să apeleze la mila Guvernului, adică la celebrele subvenţii de la centru. Dacă în 2016, administraţiile locale atrăgeau fonduri europene în valoare de 1,6 miliarde de lei, după patru ani, aleşii locali nu prea aveau motive de mândrie. Sumele atrase atinseseră doar 2,53 miliarde de lei, în condiţiile în care Bucureştiul atrăsese grosul banilor, 273,551 milioane de lei şi doar 5 judeţe reuşiseră să atragă o sumă de peste 100 de milioane de lei. Raportat la populaţia ţării înregistrată la începutul anului trecut, conform statisticii oficiale a Ministerului Dezvoltării, în 2019 administraţiile locale au atras doar 114 lei/persoană, după ce în 2016 această sumă era de 72 de lei.

Cele mai subvenționate judeţe

În ceea ce priveşte subvenţiile primite de judeţe de la centru, acestea au rămas foarte mari. Dacă în 2016 ele au totalizat 9 miliarde de lei, anul 2019 le-a adus comunităţilor locale de la centru 8,67 miliarde de lei, sumă care a reprezentat 26% din totalul veniturilor proprii ale administraţiilor locale. Procentul este foarte mare, chiar dacă a scăzut de la 32%, cât era în 2016, şi el arată încă dependenţa puternică de centru a multor judeţe. Cum se alocă însă aceşti bani, rămâne marea necunoscută, pentru că nu doar raţiunile care ţin de sărăcia unui judeţ sunt luate în calcul. Cele mai mari subvenţii le-a primit anul trecut judeţul Olt - 339,57 milioane de lei, un judeţ care nu figurează, totuşi, pe lista celor mai sărace judeţe, în timp ce judeţul Iaşi a primit cele mai mici subvenţii.

Comunele unde trăieşti mai bine ca la oraş

Se spune că „Omul sfinţeşte locul”, iar acest lucru este demonstrat de edilii unor comune care au reuşit să transforme radical localităţile pe care le conduc, iar acum traiul celor de aici rivalizează cu cel al orăşenilor. Şcoli modernizate, străzi asfaltate, atragerea investitorilor, dezvoltarea turismului acolo unde zona a permis, obţinerea de fonduri europene şi din diverse programe naţionale, precum Programul Naţional de Dezvoltare Locală, au fost ingredientele succesului. Astfel, Chiajna, din judeţul Ilfov, şi-a păstrat pentru al treilea an consecutiv titlul de cea mai bogată comună din România, veniturile sale totale fiind de 79,28 milioane de lei. Pe locul doi a fost comuna Floreşti, din judeţul Cluj, cu venituri de 64,53 milioane de lei, iar locul pe locul trei găsim comuna Dumbrăviţa, din judeţul Timiş, cu un buget de 45,70 milioane de lei. În 2016, în fruntea topului se regăseau tot comunele Chiajna, cu venituri proprii de 54,7 milioane de lei, şi Floreşti, cu 46,2 milioane de lei, iar pe trei apărea Valul lu Traian din judeţul Constanţa, cu 38,1 mil. lei. La nivelul fiecărui judeţ, veniturile celor mai bogate comune a continuat, în intervalul 2016-2019, să arate diferenţe mari între judeţe. De exemplu, în 2016, Chiajna a avut un buget de peste cinci ori mai mare decât cea mai bogată comună din judeţul Hunedoara - Criscior (10,6 milione de lei), şi tot de cinci ori a avut bugetul mai mare în 2019 faţă de cea mai bogată comună din Ialomiţa - Adâncata, cu 11,58 milioane de lei.

Politica de mediu, puţin interesantă încă

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană îşi resetează politica de mediu, pentru multe din administraţiile locale din România ceasul schimbării nu a bătut. Dacă în 2016 fondurile alocate de acestea pentru protecţia mediului erau de 3,21 miliarde de lei, în 2019 suma abia ajunsese la 4,41 miliarde de lei, dar din această sumă 20% era asigurată de municipiul Bucureşti. Per total, la nivel naţional administraţiile teritoriale au alocat anul trecut doar 13% din totalul veniturilor proprii pentru protecţia mediului, după ce în 2016 ea a reprezentat 11,5%.

Doar 11% din lumea satelor cu acces la canalizare

În 2016, populaţia României conectată la sistemele de canalizare reprezenta mai puţin de jumătate din numărul de locuitori, 49,1%, pentru ca patru ani mai târziu, în 2019, numărul lor să reprezinte 54%. O creştere mică a procentului, care continuă să ne plaseze pe ultimul loc în UE, alături de Bulgaria. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), 9% din populația rezidentă din mediul urban încă nu beneficia, în 2019, de canalizare. În mediul rural, accesul la canalizare rămâne încă un vis îndepărtat, în condiţiile în care doar un milion de oameni, circa 11% din populația care locuiește la sat, aveau locuința conectată la o rețea de canalizare.

Potrivit datelor INS, în anul 2016, 58% din populația României era conectată la o rețea publică de alimentare cu apă potabilă (media UE era de 63,7%), iar în 2019 a reușit să depăşească 70%, dar tot suntem cu mult în urma blocului comunitar.

10.000 km de reţea de gaze în 4 ani

România are doar 35% din locuinţe conectate la reţeaua de gaze, deşi este al patrulea producător de gaze din Uniunea Europeană. În acelaşi timp Ungaria, care nu deţine rezerve de gaze, are 98% din locuinţe conectate la reţeaua de gaze. Reţeaua de distribuţie măsura, în 2019, doar 50.000 km, iar în 2016 lungimea ei era de 39.668,8 km. În tot acest timp, Ungaria a ajuns la 100.000 km de reţea de gaze.

256.042 de persoane au candidat duminică în alegerile locale pentru ocuparea funcţiilor de preşedinţi de consilii judeţene, primari, consilieri judeţeni şi locali.

Ţara drumurilor de pământ

La sfârşitul anului 2016, România avea 86.080 de kilometri de drumuri publice, din care mai mult de 36% erau drumuri pietruite şi de pământ. Drumurile judeţene erau în proporţie de 38,6% drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 42,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite. Deşi au avut la dispoziţie importante resurse financiare, şi vorbim aici despre fondurile europene şi alocările din PNDL, lipsa proiectelor prin care să fie atraşi banii făcea ca după patru ani de mandat, aleşii locali să nu prea aibă cu ce se lăuda. Drumurile publice totalizau doar 86.391 km, iar 31% continuau să fie neasfaltate. Drumurile judeţene erau doar în proporţie de 42,3% drumuri modernizate şi doar 37% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite, un procent mai mic decât în urmă cu patru ani.

Cele mai bogate judeţe (mld. lei) în 2019

După venituri proprii După venituri totale

Cluj 1,5 Cluj 2,36

Timiş 1,48 Timiş 2,13

Constanţa 1,35 Iaşi 2,10

Ilfov 1,23 Prahova 1,86

Braşov 1,16 Suceava 1,84

Comunele care au atras cele mai multe fonduri UE (mil. lei) în 2019

Floreşti (Cluj) 13,13

Bratovoieşti (Dolj) 11,85

Sângeorgiu de Mureş (Mureş) 9,94

Bistreţ (Dolj) 7,99