Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„ROBOR-ul se mișcă aproape de rata dobânzii de politică monetară. De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat. Băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au supra-reacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul. Le transmit băncilor să fie mai atente la semnalele date de Banca Națională”, a insistat Isărescu.
Indicele ROBOR la trei luni a ajuns la 8,14%. Evoluţia acestuia este influenţată de politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.
BNR a crescut dobânda cheie la 5,5% pe an, de la 4,75% anterior.
Inflația a ajuns la peste 15% în iunie 2022
"Fără schema de plafonare inflația ar fi urcat la 20%", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul asupra inflației din trimestrul II din 2022. Acesta a evidențiat că perioaada dobânzilor puternic real negative este depășită.
El explică faptul că, în prezent, nicio țară din UE nu are o inflație în jurul valorii țintă de 2%, România se situează pe locul 7 în UE, ușor peste media UE de 9,6%.
Evoluția inflației este urmarea creșterii prețurilor energiei, utilităților, dar și majorării prețurilor bunurilor alimentare.
Citește pe Antena3.ro
Oficialul BNR spune că prețurile materiilor prime au început să scadă, „Așa cum am spus, atunci când materiile prime vor începe să se ieftinească, vom micșora pasul de creștere a dobânzii de politică monetară”, a spus guvernatorul.
Pe de altă parte, el explică faptul că ar putea apărea tensiuni pe piața muncii. Consumul populației a evoluat favorabil, chiar dacă a intervenit o temperare a cosumului care va fi mai evidentă în semestrul al II-lea al anului.
BNR prognozează o inflație de 13,9% în decembrie 2022, de 7,5% în decembrie 2023 și de 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflației.
Isărescu spune că rata inflației se va plafona în acest trimestru, chiar dacă este posibil ca în august să se înregistreze unele creșteri. „Treptat-treptat, tendința este de scădere”, o majorare urmând să se înregistreze în perioada martie - aprilie a anului viitor, generată de posibilitatea încetării schemei de sprijin a consumatorilor.
Războiul din Ucraina, evoluțiile de pe piața muncii rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice.
La precedentul raport asupra inflației, în luna mai, BNR anticipa că inflația va atinge la finele acestui an la 12,5%, după un maxim de peste 14% în luna iunie. În 2023 prognoza era de scădere la o cifră în trimestrele II, III și IV și să ajungă la 6,7%.
Inflația a ajuns la 15,1% în iunie 2022, de la 14,5% în luna mai. Prețurile produselor nealimentare au crescut cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare cu 14,67% și serviciile cu 7,81%.
În data de 5 august 2022, CA al BNR a majorat dobânda cheie la 5,50% pe an din 8 august 2022, de la 4,75% pe an anterior. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost crescută la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit a fost stabilită la 4,50% pe an, de la 3,75%, S-a decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.
Perioada dobânzilor negative a trecut
"Perioada dobânzilor puternic real negative este depășită", a declarat guvernatorul BNR. Isărescu spune că astfel de perioade apar o dată sau de două ori într-un secol și nu se va repeta prea curând.
Acesta spune că normale sunt dobânzile real pozitive, la nivelul de 3 - 6% pentru politica monetară.
Creștere economică
România ar putea avea un avans economic de circa 2-3% în 2022.
"Nu avem o privire nici pe departe neagră privind perspectiva situaţiei, ci o privire spunem noi uşor pozitivă şi realistă. Încercăm, de asemenea, împreună cu Guvernul, să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune. Dacă PIB-ul în trimestrul II este cvasi-stagnant faţă de trimestrul I nu înseamnă că economia este în stagnare. Câtuşi de puţin. În trimestrul I a crescut cu 5, aproape 6%. Dacă este cvasi-stagnant, trimestrul II faţă de I înseamnă că faţă de anul trecut este cu 5% mai mult. Deci nici pe departe mesajul nostru nu a fost de stagnare a creşterii economice. Nu facem prognoze de creştere economică. Aici este directorul de la Modelare, că vrea să mă certe pentru că de regulă pe modelul nostru nu dăm cifrele privind creşterea economică, dar în orice caz nu avem, nu vorbim despre stagnarea creşterii în acest an. Probabil că pe undeva 2-3%, spun eu care sunt mai pesimist, dar s-ar putea să fie chiar mai mult. Dacă această tendinţă va fi şi în trimestrul III, va fi tot stagnare faţă de trimestrul I care a fost 5,7% sau 6%. Deci încercăm împreună cu Guvernul să dăm inflaţia în jos fără că creăm recesiune şi fără să afectăm prea mult piaţa forţei de muncă. Este un exerciţiu dificil. Trebuie să fim foarte atenţi cum navigăm şi cum calibrăm politica monetară", a explicat Mugur Isărescu.
Acesta a mai precizat că estimările economiștilor de majorare a indicelui IRCC la 5% pe an sunt bine făcute.
