x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Normele la Codul Fiscal, amânate

Normele la Codul Fiscal, amânate

de Daniela Ivan    |    29 Iul 2010   •   00:00
Normele la Codul Fiscal, amânate
Sursa foto: Bogdan Iuraşcu/Jurnalul Naţional

Guvernul nu a aprobat Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal legat de plata contribuţiilor pentru drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv drepturile de autor. Au fost doar lecturate ieri, iar până luni vor fi publicate pe site-ul Ministerulului de Finanţe. Tot luni, Guvernul se va întruni într-o şedinţă specială pentru a aproba normele, deoarece deja termenul de 30 de zile în care legea obligă Guvernul să le adopte şi să le publice în Monitorul Oficial a expirat.

"Normele au fost discutate şi s-a decis să fie puse în dezbatere publică, urmând să fie adoptate ulterior de Guvern", a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean. Reiese că va fi o dezbatere-fulger de doar câteva zile, dacă luăm în calcul şi week-end-ul.

În şedinţa de Guvern de ieri, Cabinetul a luat în considerare posibilitatea ca persoanele care primesc venituri ocazionale din drepturi de autor şi au şi un salariu pe cartea de muncă să fie scutite de contribuţiile la bugetul de pensii, la asigurările de sănătate şi la şomaj aferente drepturilor de autor, a explicat Ioana Muntean. Aceste persoane ar urma astfel să plătească contribuţii aferente salariului lunar. În schimb, cei care primesc drepturi de autor pentru creaţii în decursul unui an, fără să aibă un salariu pe cartea de muncă, ar urma să plătească contribuţiile sociale menţionate pentru drepturile de autor anual, aplicate la o bază echivalentă a cinci salarii medii brute pe an.

O altă categorie vizată de normele metodologice este cea a persoanelor care sunt remunerate cu un salariu lunar pe cartea de muncă, dar au şi venituri lunare din drepturi de autor. Aceste persoane ar urma să plătească atât contribuţiile aferente salariului lunar, cât şi pe cele aferente drepturilor de autor, calculate la o bază de taxare de maximum cinci salarii medii brute pe economie pe lună, a precizat Ioana Muntean.

Prin modificările efectuate recent asupra Codului Fiscal, Guvernul a stabilit că orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit şi contribuţii individuale de asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate şi asigurări de şomaj, baza de calcul la care se aplică aceste contribuţii fiind de cinci salarii medii brute pe economie.

Firmele de consultanţă fiscală spun că majoritatea criteriilor pe care ordonanţa le-a impus sunt neclare şi interpretabile, iar lipsa normelor metodologice a împiedicat firmele să aplice corect această legislaţie de la 1 iulie, când a intrat în vigoare. Până nu apar normele, consultanţii fiscali nu ştiu ce sfaturi să dea companiilor, pentru că prin ordonanţa de urgenţă este introdusă o terminologie "ca o limbă străină".

Ca o noutate apare "termenul venituri profesionale, care nu este explicat", spune Luminiţa Ristea, partener la Nexia Internaţional. Ea a adăugat că până acum existau veniturile din activităţi independente, adică din venituri comerciale, profesii libere, drepturi de proprietate intelectuală, în care erau incluse şi cele din drepturi de autor. În paralel, mai existau şi activităţile din muncă dependentă, adică din salarii.

"Acum mai apare o nouă categorie, numită venituri profesionale, care include orice venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială", explică Luminiţa Ristea. Ea susţine că este utilizată "o terminologie fiscală care este ca o limbă străină, dar nu există nici un dicţionar care să explice ce înseamnă venit profesional".

O altă problemă a acestei legislaţii este că dă dreptul organelor fiscale să reconsidere o activitate dependentă în funcţie de nişte criterii, unele foarte interpretabile, a spus Dinu Petre, partener la Cabinetul de avocatură Cunescu Balaciu şi Asociaţii. El a explicat că Fiscul vine şi întreabă dacă prestatorul de servicii foloseşte baza materială a beneficiarului, iar dacă răspunsul este afirmativ atunci se stabileşte că cei doi sunt într-o relaţie de dependenţă. Nici celelalte patru criterii nu sunt clare, deci sunt la fel de interpretabile şi lăsate la mâna funcţionarilor de la Fisc.

×
Subiecte în articol: economic