Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Populaţia şi firmele din România au datorii mari la bănci comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, ceea ce face ca în următorii ani băncile să şomeze în ceea ce priveşte creditele. “La populaţie, serviciul datoriei ca procent din venituri este mare, şi suntem în top, a doua ţară la nivel european după Cipru. (...) în România avem un grad de îndatorare destul de mare în zona de venituri mici. Serviciul datoriei în acea zonă este de peste 60%. Dacă ne referim doar la cei îndatoraţi, pentru că 18% e pe total populaţie activă, gradul de îndatorare este peste 35%”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank. Acesta a precizat că o situaţie similară se înregistrează şi în rândul companiilor, dacă se face raportul între datorii şi capitaluri, se observă că gradul de îndatorare este destul de ridicat faţă de celelalte state europene.
Dumitru a mai spus că din cele 450.000 companii active, doar 250.000 raportează profit, iar dacă se raportează la această cifră, ponderea firmelor cu credite bancare depăşeşte o treime. “La companiile mari, cu cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, 75% din acestea au deja credite. Condiţia esenţială e să faci profit”, a adăugat Dumitru. Acesta a declarat că ceea ce lipseşte, de fapt, companiilor româneşti este capitalizarea, nu îndatorarea.
PIB-ul poate creşte şi fără împrumuturi
Impactul creditării asupra creşterii economice este supraestimat, avansul PIB fiind posibil şi fără creditare bancară, a spus Valentin Lazea, economist şef al Băncii Naţionale a României. “În literatura de specialitate nu există un consens privind legătura semnificativă între creditarea bancară şi creşterea PIB. (...) în România ipoteza este confirmată de cifre, în condiţiile în care în 2012 am avut o creştere negativă a creditului guvernamental real, dar PIB a crescut, la fel şi în 2013, când creditul real s-a contractat, dar PIB real a crescut cu 3,5%. Astfel, impactul creditului asupra creşterii economice nu trebuie supraestimat”, a declarat Lazea la Conferinţa de Risc de ţară 2014, organizată de Coface.
Acesta a mai precizat că băncile ar trebui să se axeze mai mult pe credite acordate firmelor decât populaţiei. “Creditele acordate populaţiei sunt pentru consum şi pentru locuinţe. Creditele de consum nu au fost atât de importante pentru creşterea PIB pentru că au fost destinate pentru cumpărare de bunuri din import, iar importurile nu cresc PIB-ul, ci îl diminuează. De asemenea, creditul pentru locuinţe a creat puţină valoare adaugată”, a arătat Lazea.
Acesta a precizat că România are nevoie de cel puţin 9-10 ani pentru a ajunge la un nivel al PIB-ului/locuitor la paritatea puterii de cumpărare de 60% din media UE, fără de care este puţin probabil să fie primită în zona euro.
Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, a arătat Lazea, România ar trebui să crească timp de nouă-zece ani cu două puncte procentuale mai mult decât media europeană.
De exemplu, atunci când UE îşi va relua ritmul mediu de creştere de 1,5% pe an, România va trebui să crească sustenabil cu minim 3,5% pe an.
