Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grupul austriac OMV presează pentru menţinerea unor redevenţe mici şi a unui sistem de taxare favorabil, în caz contrar ameninţând că nu va mai dezvolta zăcămintele din Marea Neagră.
“Statul român vrea ca gazul din Marea Neagră să fie vândut pe piaţa locală, dar depinde de preţ. Dacă preţul nu ve convine, nu dezvoltăm zăcămintele”, a declarat ieri, la Londra, Jaap Huijskes, directorul responsabil de explorare şi producţie din OMV. “Forările vor depinde de sistemul de taxare şi de redevenţe, depinde cât de mult se va schimba actualul sistem de taxare”, a mai afirmat el.
Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production România au anunţat în februarie o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de trei-şase ori consumul anual al României.
Operaţiunile de foraj derulate de cele două companii în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011. Extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului, iar exploatarea zăcământului, estimată pentru o perioadă de zece ani, ar putea asigura independenţa energetică a României în privinţa gazelor naturale.
Export şi liberalizare
“Este clar că gazele din Marea Neagră vor merge pe piaţa domestică, primul pas este înlocuirea importurilor. Apoi, dacă vom avea surplus, vom exporta”, a mai spus Huijskes.
Compania a anunţat în dese rânduri că doreşte să exporte o parte dintre gazele naturale extrase. Acest lucru va fi posibil tehnic din 2013, când Transgaz va termina lucrul la conducta Arad-Szeged. Anul trecut, consumul de gaze al României a fost de 14,2 miliarde de metri cubi, în creştere cu 3% comparativ cu 2010. Din această cantitate, circa 3,5 de miliarde de metri cubi au fost importaţi, în principal din Rusia. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) au impus României şi liberalizarea gazelor de producţie internă. Aceasta ar trebui să înceapă la de anul viitor pentru consumatorii casnici, concomitent cu introducerea unei suprataxe pentru profiturile obţinute din liberalizare. Executivul speră să strângă din aceasta între 400 şi 700 de milioane de lei.
Cvasimonopol la petrol
Petrom realizează aproape toată extracţia de ţiţei a României şi jumătate din cea de gaze, cealaltă jumătate fiind realizată de producătorul de stat Romgaz. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în derulare acorduri petroliere pentru 474 de zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, dintre care active 251 cu Petrom, 130 active cu Romgaz, 39 inactive (abandonate) şi 54 active cu alte firme, acestea din urmă fiind zăcăminte la care titularii iniţiali Petrom şi Romgaz au renunţat. Producţia de ţiţei a României este realizată aproape în întregime de OMV Petrom din cele 251 de zăcăminte active, dintre care circa 100 se află în stadiu avansat de exploatare, urmând ca în următorii cinci ani exploatarea să se încheie.
Redevenţe fixe pe zece ani
Petrom beneficiază de redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie, şi au fost fixate în 2004 la privatizarea companiei de stat. Potrivit contractului de vânzare, redevenţele nu pot fi crescute până în decembrie 2014.
Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, declara în luna mai că intenţionează majorarea redevenţelor, motivând că sunt prea mici. România strânge din redevenţe doar 0,8% din produsul intern brut, în vreme ce media europeană este de 6,5%-8% din PIB. În 2011, România a adunat doar 1,375 miliarde de lei (circa 319 milioane de euro) din redevenţe miniere şi petroliere. Faţă de 2010, redevenţele petroliere au urcat cu 13,38% datorită creşterii preţului de referinţă al ţiţeiului la nivel internaţional, şi cu 7,45% la redevenţele miniere, ca urmare a creşterii cantităţilor exploatate.
Cât se plăteşte în alte state din lume
SUA percep redevenţă de 17%, care se ataşează la un impozit pe venit de 40%; Brazilia percepe redevenţă de 10%, ataşată unui impozit pe venit de 24% şi impune o taxă pe supraprofit de 10%; Rusia percepe redevenţă de 22%, care se ataşează la un impozit pe venit de 20% şi la taxe pe exporturi între 0% şi 65%, potrivit unui document guvernamental din luna aprilie intrat în posesia Jurnalului Naţional. Franţa are un sistem crescător de taxe şi redevenţe: 8% pentru zăcămintele vechi ce produc sub 50.000 de tone pe an, 20% pentru cele care produc între 50 şi 100.000 de tone şi 30% pentru ce depăşeşte 100.000 de tone. Pentru zăcămintele noi sunt niveluri mai mici, care să faciliteze dezvoltarea de noi exploatări: 0% pentru cele cu o producţie de 50.000 de tone, 6% pentru cele situate între 50 şi 100.000; 9% pentru cele din care se extrag între 100 şi 300.000 tone şi 12% pentru cele peste acest nivel. Este considerat zăcământ vechi cel care a intrat în exploatare înainte de 1980. Marea Britanie şi Norvegia au desfiinţat redevenţele, dar se plăteşte un supraimpozit pe profit, respectiv o taxă de exploatare cumulată cu încă o taxă de CO2.
