Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu ştiu ce jocuri politice au vrut să facă PSD/Ciolacu, PNL/Ciucă, Iohannis, Serviciile şi toţi cei care le ţin “oalele de noapte” (Patul lui Procust – Camil Petrescu), dar toţi aceştia au aruncat economia, ţara, România, în aer.
Toţi aceşti analfabeţi politici de mai sus, care au vrut “să şi-o tragă” unul celuilat, au dus la apariţia lui Călin Georgescu şi a acestui cutremur politic care afectează România de sus până jos, blocând alegerile prezidenţiale fără niciun rezultat, dar cu punerea la îndoială a întregului sistemul politic din România.
Nici nu ne dăm seama acum ce costuri vom plăti din cauza jocurilor politice, ce pierderi economice vom avea (scădere economică, blocarea salariilor, darea oamenilor afară etc.), financiare (dobânzi mai mari, risc de ţară mai mare etc.), sociale (ura privind opinia fiecăruia, ura dintre bogaţi şi săraci, ura dintre salariaţi, directori şi patroni, proteste în stradă, tensiuni sociale) şi pierderi politice (este pusă la îndoială opţiunea euroatlantică a României şi înţelegerile privind apartenenţa la UE şi NATO).
Tot acest joc politic ne costă:
- Creşterea riscului politic şi economic privind România: creşterea CDS-ului României (riscul de intrare în faliment)
- Scăderea ratingului de ţară al României şi aruncarea în categoria “Junk”: deja agenţiile de rating au schimbat perspectiva privind România de la “Stabil” la “Negativ”, iar de aici nu mai este decât un pas pentru trecerea la scăderea ratingului de ţară.
- Dobânzi mai mari la lei şi creşterea expunerii pe valută a României: în decembrie, din cauza cutremurului politic, Ministerul Finanţelor a plătit dobânzi mai mari, cu 40-50 de milioane de lei în plus, iar anul viitor, când necesarul de finanţare este cuprins între 250-300 de milioane de lei, vom plăti în plus faţă de dobânzile pe care ar fi trebuit să le plătim încă 1,5-2,5 miliarde de lei, adică 300-500 de milioane de euro. Cu aceşti bani s-ar fi putut face un spital, s-ar fi putut crea zece şcoli noi, s-ar fi putut construi o sală nouă de spectacole care să înlocuiască Sala Palatului; dacă extrapolăm creşterea dobânzilor cu un punct procentual pe o perioadă de zece ani, vom ajunge să plătim în plus dobânzi de 3-5 miliarde de euro.
Citește pe Antena3.ro
- Creşterea accelerată a datoriei publice: pentru că avem nevoie de o finanţare bugetară mai mare la dobânzi mai mari, creşterea datoriei publice va creşte mult mai repede decât aşteptările şi ne vom izbi de zid mult mai repede.
- Includerea României pe lista roşie a investitorilor: unii vor pleca de tot când ne va scădea ratingul, alţii vor cere dobânzi mai mari ca să rămână, alţii nu vor mai veni.
- Creşterea riscului de ţară, costurile mari de împrumut ale României vor duce la scăderea valorii activelor româneşti.
- Scăderea Bursei: deja piaţa bursieră din România era percepută ca fiind supraevaluată faţă de bursele din jur, iar acum ceea ce se întâmplă pe scena politică şi ce va urma în economie vor constitui motive pentru revizuirea aşteptărilor în jos.
- Pilonul II de Pensii, unde 8,2 milioane de români au o parte din banii de pensie, va fi afectat de scăderea valorii titlurilor de stat româneşti şi scăderea acţiunilor la Bursă.
- Cursul valutar leu/euro va fi sub o presiune imensă: nu se ştie cât va ma putea BNR să ţină cursul stabil, având în vedere tensiunile economice şi financiare care vor urma.
- Ordonanţa “Trenuleţ”/Ordonanţa Austerităţii va duce la creşterea inflaţiei: toate impozitele şi taxele vor fi transferate în costurile finale, va urma scăderea consumului, scăderea încasărilor la buget, iar finalul va fi o scădere economică în T1, T2, T3/2025.
- Scăderea economică va duce la un deficit bugetar şi mai mare, ceea ce va însemna că guvernul Ciolacu 2 sau cine va fi la Palatul Victoria, va trebui să majoreze alte taxe şi impozite.
- Din cauza scăderii economice care va urma, instabilităţii fiscale, lipsei de credibilitate a guvernului, companiile private – atât cele româneşti, cât şi cele străine – vor opri investiţiile, vor opri angajările, vor opri majorările de salarii şi vor începe să dea oameni afară (am văzut acest lucru în 2009/2010/2011/2012).
- Toate aceste măsuri fiscale vor lovi companiile în cascadă, iar economia îşi va reveni doar după 4-5 ani: instabilitatea economică va lovi cel mai mult în companiile antreprenoriale româneşti – micro, mici, mijlocii, care nu prea au capacitatea şi nici banii de a face faţă turbulenţelor economice.
- Băncile îşi vor reduce creditarea din cauza majorării riscului, ceea ce va afecta cel mai mult companiile româneşti; guvernul nu prea mai are capacitate de a acorda garanţii pentru credite, ceea ce va însemna că băncile nu îşi vor asuma riscuri mai mari.
- Proiectele publice de investiţii sunt puse sub semnul întrebării pentru că nu sunt bani suficienţi pentru toată lumea.
- Piaţa imobiliară rezidenţială se va bloca şi mai mult pentru că nimeni nu ştie ce să facă acum, dacă să mai cumpere sau nu. Dacă dezvoltatorii nu îşi vând proiectele, nu mai au bani să înceapă altele noi.
Poate o parte dintre aceste măsuri fiscale din Ordonanţa “Trenuleţ” ar fi fost adoptate şi dacă nu am fi avut cutremurul politic. Dar problema este că în acest moment România a ajuns pe o listă roşie, punându-se la îndoială opţiunea politică.
Toţi politicienii români folosesc această expresie proastă “Câinele nu pleacă niciodată de la măcelărie”, pe ideea că investitorii străini nu vor pleca din România pentru că aici fac profit şi o duc bine. Din păcate nu este aşa – cea mai bună dovadă este că gigantul german E.ON vrea să plece cât mai repede şi alături de el mai sunt grupuri vestice care s-au săturat de administraţia politică şi publică din România, de promisiunile celor care sunt la putere şi de lipsa de decizii a guvernului/ministerelor/miniştrilor/autorităţilor publice/funcţionarilor publici.
Problema este că, deşi a crescut enorm în ultimii douăzeci de ani (de la un PIB de 30 de miliarde de euro am ajuns la 350 de miliarde de euro pe an, de la un salariu mediu de 150 de euro/lună am depăşit 1.000 de euro/lună), România nu este suficient de puternică pentru a gestiona intern aceste crize politice, economice şi financiare. Guvernul nu se poate împrumuta numai de pe piaţa internă pentru finanţarea deficitului, ci are nevoie şi de investitori şi creditori externi, ceea ce înseamnă că trebuie să se împrumute în euro/dolari, ceea ce va duce la creşterea expunerii pe valută, la fel ca în 2008.
Investitorii/antreprenorii/patronii români, deşi au făcut mulţi bani în ultimii 15 ani, preferă acum să-i ducă în afară, aşteptând prăbuşirea activelor interne ca să le cumpere mult mai ieftin.
Iohannis a primit de la Băsescu o situaţie politică bună, fără îndoieli privind opţiunea românilor.
Din păcate, Iohannis va lăsa moştenire următorului preşedinte, cel care va veni, o Românie unde guvernul va fi contestat din cauza măsurilor nepopulare, asta dacă nu va cădea între timp, o ţară instabilă politic/economic/social, cu un preşedinte care nu se ştie ce opţiuni politice va avea, cu un establishment politic crăpat în grupuleţe, fiecare preocupat “să i-o tragă” celuilalt, cu o societate din ce în ce mai divizată, gata să iasă în stradă.
Iohannis se va retrage la golf, iar toţi ceilalţi vor rămâne să plătească costurile acestor analfabeţi politici, cu jocurile lor.
Iar aceste costuri sunt reale.
(sursa: Mediafax)
