
România a devenit, începând cu anul 2023, ținta unor grupări de criminalitate organizată, conectate direct la Moscova, care au acționat cu scopul de a anihila actuala ordine constituțională, operațiune care a avut în centru impunerea, la alegerile prezidențiale, a lui Călin Georgescu. După ce, anul trecut, procurorii doljeni l-au trimis în judecată pe Marian Motocu, un apropiat al lui Călin Georgescu, Parchetul General a demantelat, începând cu luna trecută, gruparea Georgescu-Potra, ieri, procurorii DIICOT au destructurat o nouă rețea paramilitară constituită sub denumirea Comandamentul „Vlad Țepeș”.
Această organizație conlucra îndeaproape cu agenți ai Moscovei, întreprinzând demersuri pentru „realizarea unor negocieri cu factorii politico-militari externi privind retragerea României din NATO, alianță militară la care este parte, înlăturarea actualei ordini constituționale, desființarea partidelor politice, instalarea unui nou guvern, care să fie format din membrii organizației și care ar fi urmat să ocupe funcțiile de miniștri, înlăturarea tuturor angajaților din instituțiile statului, adoptarea unei noi Constituții, schimbarea numelui țării, a drapelului și a imnului național”. Ca imagine, această organizație se folosea de generalul maior în rezervă Radu Theodoru, fondator al Partidului România Mare. Gruparea s-a aflat în legătură cu cei doi atașați militari ai Ambasadei Federației Ruse la București, declarați, în urmă cu două zile, de către Ministerul Afacerilor Externe drept persona non grata, la cererea SRI, a Direcției de Informații a Armatei și a serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne.
-
Instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată; * comunicarea de informații false; * fals în declarații în formă continuată, privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațiile de avere; * iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup * promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; * iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii’ * nerespectarea regimului armelor și munițiilor * operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept; * instigare publică; * constituirea unui grup infracțional organizat; * trădare – aceasta este, pe scurt, pleiada de acuzații oficiale aduse de către procurori fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și organizațiilor cu caracter paramilitar care îl susțin.
După ce Călin Georgescu, însuși, a fost pus sub acuzație în șase dosare penale, iar gruparea de mercenari patronată de Horațiu Potra a fost plasată în arest preventiv, săptămâna aceasta, procurorii DIICOT, împreună cu SRI, cu Direcția de Informații a Apărării și cu Direcția de Informații și Protecție Internă au destructurat un alt grup infracțional organizat, conectat direct la Moscova, care intenționa să schimbe, prin forță, ordinea constituțională din România.
Subminarea capacității de apărare a țării
Potrivit DIICOT, la data de 5 martie 2022, procurorii au reținut șase indivizi, membrii fondatori ai unei mișcări denumite Comandamentul „Vlad Țepeș”, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și trădare. Cinci dintre aceștia, începând cu anul 2023, au constituit un grup infracțional organizat, care avea scop de a „știrbi suveranitatea și independența statului român”, prin „subminarea politică și a capacității de apărare a țării”.

Astfel, anchetatorii au strâns probe din care rezultă că, începând cu anul 2024, la această grupare de criminalitate organizată a aderat un alt grup, ai căror membrii au desfășurat „acțiuni continue, conștiente, publice sau conspirate, în vederea îndeplinirii scopului propus”. Acești membri ai grupării infracționale au intrat, în mod repetat, în legătură cu agenți ai unei puteri străine, aflați atât pe teritoriul României, cât și al Federației Ruse. Această grupare s-a constituit sub paravanul organizației Comandamentul „Vlad Țepeș“, care s-a dezvoltat pe modelul unei structuri de tip militar, cu eșaloane de conducere denumite „stat major” și cu personal de execuție. Imaginea acestei organizații este generalul maior în retragere Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani, veteran de război.
Conform DIICOT, membrii acestui grup infracțional organizat au recrutat, prin intermediul unei platforme online, adepți și au publicat mai multe materiale video, sub denumirea de notificări adresate autorităților statului român, dar și organizațiilor naționale și internaționale. O acuzație foarte gravă adusă de procurori este aceea că respectivii indivizi au întreprins demersuri pentru realizarea unor negocieri cu factorii politico-militari externi privind retragerea României din NATO, alianța militară la care este parte, înlăturarea actualei ordini constituționale, desființarea partidelor politice, instalarea unui nou guvern, care să fie format din membrii organizației și care ar fi urmat să ocupe funcțiile de miniștri, înlăturarea tuturor angajaților din instituțiile statului, adoptarea unei noi Constituții, schimbarea numelui țării, a drapelului și a imnului național.
Cele nouă ministere ale Guvernului Geției
Mai exact, această grupare de criminalitate organizată dorea schimbarea numelui României în Geția, construcție statală bazată pe „principii morale”, iar Parlamentul să fie înlocuit cu „Sfatul înțelepților”.
De asemenea, trebuiau desființate toate ministerele și înființate alte nouă. Primul ar fi fost Ministerul Dreptății, care să se ocupe cu „acuzarea și dreptatea”. Al doilea ar fi fost Ministerul Omului, care să se ocupe de „patriotism, naționalism și suveranism”, din care să facă parte Direcția Educației Geților, Direcția Sănătății Geților, Direcția Muncii Geților, Direcția Culturii Geților (fără pornografie) și Direcția Turismului în Geția.
Al treilea minister al acestei structuri s-ar fi numit Ministerul Gliei, din care ar fi trebuit să facă parte Direcția Agriculturii în Geția, Direcția Apelor din Geția, Direcția Pădurilor din Geția, Direcția Mediului Înconjurător din Geția și Direcția Energiei din Geția, aceasta din urmă având și un Departament de Cercetare a Câmpurilor Plasmatice. Al patrulea portofoliu s-ar fi numit Ministerul Viitorului, compus din Direcția de Cercetare în și pentru Geția, Direcția de Dezvoltare a Geției, Direcția de Inovare în și pentru Geția și Direcția de Digitalizare în Geția, care să se ocupe de radioficarea comunităților.
Mai departe, ar fi trebuit să fie înființat Ministerul Bunăstării care ar fi trebuit să aibă în subordine Direcția de Finanțe a Geției, Direcția de Economie a Geției, și Direcția de Industrie a Geției. De asemenea, al șaselea minister este Ministerul Mișcării, compus din Direcția pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Geția și din Direcția de Transporturi în Geția.
A șaptea structură este Ministerul Treburilor Externe, iar a opta este Ministerul Treburilor Interne. Al nouălea minister este Ministerul Apărării Geției, din care să facă parte Direcția de Armată și Direcția de Informații Secrete.
„Avem binecuvântarea Federației Ruse”
Procurorii DIICOT mai susțin că, în luna ianuarie a acestui an, doi dintre cei șase inculpați reținuți s-au deplasat la Moscova, unde au intrat în contact cu persoane dispuse să sprijine demersurile organizației cu privire la preluarea puterii de stat în România.
Săptămâna aceasta, mai exact la data de 5 martie 2025, au fost puse în executare opt mandate de percheziție domiciliară pe raza Bucureștiului și a județelor Ilfov, Giurgiu și Maramureș, de unde au fost identificate și ridicate mai multe mijloace de probă.
Capul acestei grupări este un avocat pe nume Adrian Robertin Dinu, născut la data de 28 septembrie 1970, în Galați, domiciliat în Buzău. Acesta a publicat pe rețelele de socializare numeroase clipuri video în care cheamă la răsturnarea ordinii de drept în România și face o serie de amenințări la adresa actualului establishment. Într-una dintre aceste postări, el afirmă că „nu există decât o singură variantă, soluția propusă de noi, recte statul major al Comandamentului «Vlad Țepeș». Sistemul trebuie ras, tuns, tăiat răul de la rădăcină. Cu alte cuvinte, toți care au fost în politică și sistem de forță, de justiție socială, la un milion, două de români buni, cum spunea Horia, de bună credință, cum spun eu, putem să radem tot, având binecuvântarea Federației Ruse. Restul e cancan. Voi povesti cum se va genera sistemul. Dacă vreți să înțelegeți că există un plan A și un plan B, Ferească Dumnezeu să ajungem la Planul B. Planul B înseamnă voi, din exil, adio mamă, rămâneți acolo, ceilalți, de aici, război civil. (…) Următoarele luni, americanii vor face puțină curățenie! După, termină rușii. Nu vă fie frică, toată lumea pică! Ori ei, ori noi!”.
Conform informațiilor publice, Adrian Robertin Dinu a fondat, în anul 2017, Partidul Alianța Lege și Ordine (ALO) împreună cu Cornel Poenar și cu Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loje Naționale 1880. Din acest partid, au mai făcut parte generali, masoni și naționaliști cu discursuri conspiraționiste, extremiste și islamofobe.
Generalul maior în retragere Theodoru, imaginea organizației
Cei șase membri ai acestei grupări, care au fost reținuți de DIICOT în vederea emiterii pe numele lor a unor mandate de arestare preventivă (pentru patru dintre ei) și a unor mandate de arestare la domiciliu (pentru ceilalți doi), sunt Adrian Robertin Dinu, Radu Pompiliu Șofran, Raul Mihai Lupu, Georgică Cristian Atitiene și Marius Semeniuc.
Georgică Cristian Atitiene are, pe rețelele de socializare, pseudonimul „Cristian Deceneu Atitiene” și a fost surprins în imagini, la mitingurile de protest pro-Georgescu, îmbrăcat în straie dacice. În ceea ce-l privește pe Marius Semeniuc, acesta și-a scris numele pe contul său de socializare în alfabet slav. Este născut în 15 iunie 1980 și apare în mai multe fotografii împreună cu cetățeni ruși. Mai mult, la „locație”, menționează că s-a mutat în Moscova.
Imaginea acestei organizații - generalul maior în retragere Radu Theodoru este cunoscut pentru declarațiile sale naționaliste, rasiste, antisemite și antioccidentale. Este un fan al mareșalului Antonescu, fiind autor al mai multor lucrări care neagă Holocaustul. În anul 2023 el a fost invitat la Ambasada Rusiei. Fost aviator, în anii comunismului, s-a dedicat literaturii realist-socialiste, conform curentului comunist în artă, fiind un prolific scriitor de literatură cu subiecte istorice, militare, științifico-fantastice, de aventură și politice. A scris piese de teatru, romane, nuvele și reportaje, preferata sa fiind proza istorică cu care s-a consacrat. După 1989, Radu Theodoru a trecut oficial la extrema dreaptă, pro-Antonescu și cu vederi legionare. Theodoru a fost unul dintre fondatorii Partidului România Mare, ocupând funcția de vicepreședinte, dar a fost exclus din partid în urma unui conflict cu președintele acestuia, Corneliu Vadim Tudor. Pentru el, cel mai mare dușman al țării sunt evreii, împotriva cărora a scris cel mai mult, dar a acuzat și alte etnii și străinii în general, NATO și UE.
Atașații militari ai Moscovei, aflați în legătură cu „geții” din „Vlad Țepeș“, declarați persona non grata
Dincolo de comicul acestei descrieri, situația pare să fie una atât de serioasă, încât Serviciul Român de Informații a simțit nevoia să remită propriul comunicat de presă, în care anunță că, împreună cu Direcția de Informații a Apărării și cu Direcție de Protecție Internă, a ajutat DIICOT – Structura Centrală, pentru destructurarea acestei grupări de cetățeni români, „cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trădare”.
Și SRI precizează că „începând cu anul 2023, cetățenii români au organizat și derulat activități, inclusiv de constituire a unei grupări paramilitare, în vederea afectării ordinii constituționale a României, precum și derulării de acțiuni subversive cu caracter instigator în scopul influențării vieții socio-politice din țara noastră. În vederea îndeplinirii obiectivelor destabilizatoare, reprezentanți ai grupării au solicitat în mod activ sprijin din partea unor ofițeri din cadrul Ambasadei Federației Ruse”. Conform sursei citate, „în cadrul aceleiași acțiuni, la propunerea DGIA și SRI, doi diplomați din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București au fost declarați persona non grata de către MAE, la data de 5 martie 2025, în temeiul articolului 9 alin. 1 al Convenției de la Viena din 18.04.1961 privind relațiile diplomatice, ratificată prin Decretul 566/1968. Cei doi diplomați ruși au desfășurat acțiuni de culegere de informații din domenii de interes strategic și au întreprins acțiuni de susținere a demersurilor anticonstituționale ale grupării.
SRI împreună cu DGIA și DGPI vor continua monitorizarea atentă a acestor riscuri de securitate și vor informa prompt organele de aplicare a legii, în scopul apărării securității naționale”.
Cei doi diplomați declarați persona non grata sunt atașatul militar al Ambasadei Federației Ruse la București, Victor Majovskiy, și adjunctul acestuia, colonelul Evgheni Ignatiev (FOTO). Acesta din urmă este chiar personajul apelat telefonic de prietenul lui Călin Georgescu, Marian Motocu, trimis în judecată pentru organizarea unei structuri cu caracter fascist și antisemit, cel care amenința cu preluarea în forță a statului, după uciderea politicienilor și judecătorilor din România.
Călin Georgescu a pierdut procesele și la CEDO, și la București
Lucrurile se complică și mai mult pentru rețeaua din spatele lui Călin Georgescu. Ieri, fostul candidat la alegerile prezidențiale a pierdut definitiv procesul, la Judecătoria Sectorului 1, instanță unde a încercat să scape de măsura controlului judiciar instituită de către Parchetul General, în dosarul în care împotriva sa a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, pentru promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și pentru iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.
Conform minutei instanței, „în temeiul articolului 213 alineat 1 Cod procedură penală, respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de inculpatul Georgescu Călin împotriva ordonanței nr. 2226/2221/P/2023/d1, din data de 26 februarie 2025, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de luare a măsurii preventive a controlului judiciar”. Judecătorul l-a obligat pe inculpatul Călin Georgescu la plata sumei de 100 de lei, cu titlul de cheltuieli judiciare. Sentința este definitivă.
Iar „ghinioanele” lui Georgescu nu se opresc aici. Tot ieri, fostul candidat a pierdut și procesul intentat României la CEDO, prin care a cerut reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale de anul trecut.
CEDO a constatat, în special, că dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a corpului legislativ al Statului pârât, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, corp legislativ cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în aceasta privinţă.
Instanța europeană a stabilit de asemenea că România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul art. 6 (dreptul la un proces echitabil), art. 10 (libertatea de exprimare), art. 11 (libertatea de reunire si asociere) și art. 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Reamintim că, în ianuarie 2025, Georgescu a adresat o cerere către CEDO, contestând decizia Curții Constituționale din România, care anula rezultatele alegerilor prezidențiale. El a cerut ca statul român să fie obligat să organizeze un al doilea tur de scrutin între el și Elena Lasconi, argumentând că anularea alegerilor reprezenta o încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, inclusiv a dreptului său la un proces electoral corect și transparent.