x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Parlamentul european vrea să blocheze extinderea rusă în UE

Parlamentul european vrea să blocheze extinderea rusă în UE

17 Sep 2009   •   00:00

Parlamentul European solicită Comisiei Europene să ia măsuri imediate împotriva unor încercări ostile ale unor "entităţi străine netransparente" de a prelua companii de pe piaţa energetică a UE.

Europarlamentarii dau exemplu achiziţia de acţiuni la grupul ungar de petrol şi gaze MOL de către compania rusă Surgutneftgaz, sau cazul Centrex, care a preluat recent 20% la compania austriacă de comercializare şi stocare a gazelor Baumgarten.

Surgutneftegaz a cumpărat, în luna martie, pentru 1,4 miliarde de euro, întreaga participaţie de 21,5% din acţiuni deţinută de grupul austriac de petrol şi gaze OMV, acţionarul majoritar al Petrom, la grupul MOL. Tranzacţia a dus la acuze extrem de grave ale conducătorilor MOL şi ale oficialilor de la Budapesta, care au spus că Surgutneftegaz a fost mereu în spatele ofertei de preluare ostilă din partea OMV din 2007, deoarece preţul plătit era de două ori mai mare decât cel al pieţei.

Surgutneftegaz este al patrulea producător rus de petrol şi are rezerve valutare de 20 de miliarde de dolari. Die Welt publica anul trecut declaraţia lui Stanislav Belkovski, un apropiat al lui Putin în primul său mandat, şi cel care a condus campania lui Putin împotriva Yukos, deţinută de Mihail Khodorkovski. Belkovski a spus atunci că Putin deţine în imperiul său energetic 37% din acţiunile Surgutneftgaz, 4,5% din Gazprom şi 50% din Gunvor, un offshore înregistrat în insulele Virgine care exportă petrol rus.

MORIŞCA ACŢIONARIATULU
I
Surpriza vine din faptul că Surgutneftgaz este o adevarată morişca de acţionariat. În acte Putin nu apare. "Morisca" se referă la faptul ca legislaţia rusă interzice ca o companie să deţina mai mult de un an acţiuni proprii. Dar această precizare nu se referă la faptul că Surgut deţine titluri la subsidiarele sale, iar acestea la răndul lor au acţiuni la compania-mamă. Vladimir Bogdanov, fost KGB-ist şi directorul general al Surgut în ultimii 20 de ani, este şi presedinte al Consiliului de Administratie al Rosneft, holdingul petrolier rus de stat.

BIZARERIA GAZPROMBANK
PE a mai menţionat şi acordul între OMV, Gazprom, compania Centrex Europe Energy & Gas şi Wiener Börse au încheiat, din octombrie 2008, pentru înfiinţarea unei burse de tranzacţionare şi a unui centru de distribuţie în domeniul gazelor naturale.
Noua bursă va deservi Europa Centrală şi va avea ca obiect tranzacţiile spot şi futures cu produse derivate din gaze naturale, se arată în comunicatul operatorului pieţei de capital vieneze.

Potrivit Jamestown Foundation, OMV şi Gazprom vor avea câte 30%, iar Bursa de la Viena şi Centrex câte 20%. Bizareria vine din ceea ce este în spatele Centrex. Aceasta se numea Jurimex Energy and Gas Development şi a fost fondată în 2003 de Hans Baumgartner, Robert Nowikovsky, şi Peter Haenseler aşi a fost înregistrată în Zug, Elveţia.

La 30 iulie 2004, proprietarii acesteia erau GH Gas Holdings Ltd din Cipru şi RN Privatstiftung, o fundaţie privată din Viena, ai cărei acţionari nu pot fi precizaţi conform legilor austriece. Totuşi, pe site-ul Gazprom se spunea în 2006 că Centrex a fost fondat de Gazprombank pentru a opera în sectorul energetic liberalizat din pieţele europene.

INDEPENDENŢA ENERGETICĂ
PE a repetat necesitatea adoptării unei politici externe comune pentru în privinţa securităţii energetice. Printre priorităţi se află conectarea Uniunii Europene la noi resurse de gaz din Orientul Mijlociu şi regiunea Caspică, prin gazoductul Nabucco, fără a depinde de o singură companie sau de un gazoduct. Nabucco, evaluat la aproape opt miliarde euro, ar urma să devină operaţional în 2014, însă aprovizinarea cu gaze naturale nu a fost, încă, asigurată. Un alt proiect susţinut de PE este Desertec, care vizează utilizarea potenţialului reprezentat de energia solară în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
Desertec ar putea acoperi 15% din necesarul de energie al Europei şi o mare parte din cel al statelor producătoare. Proiectul, care va fi dezvoltat de 12 companii, va ajunge, la finalizare, la o valoare de 400 miliarde euro.

×
Subiecte în articol: economic