Presa intră în criză

Giganţii media, televiziuni de referinţă şi ziare etalon, toate au fost afectate de criză, atât în SUA, cât şi în lume, şi ori au ajuns pe pierderi, ori dau oameni afară, ori strâng cureaua. Criza a dus la anularea petrecerilor de Sărbători, iar managerii sunt înştiinţaţi să zboare la clasa economică, să se cazeze la hoteluri ieftine şi să facă economisiri la consultanţă.

CBS a postat în trimestrul trei o pierdere de 12,46 miliarde de dolari, după ce a fost obligată să rescrie în minus valoarea unor active cu 14,12 miliarde de dolari. Pierderea anunţată înseamnă un declin cu 18,58 dolari pe acţiune, comparativ cu o creştere de 48 de cenţi, anunţată în urmă cu un an, adică 343,3 milioane dolari. Imensa scădere a valorii contabile a activelor a sosit în urma crizei imobiliare şi a reducerii reclamelor, care au scăzut valoarea staţiilor radio şi de televiziune ale grupului media. Reducerea cheltuielilor cu reclamele din partea giganţilor auto americani, General Motors, Ford şi Chrysler, ca urmare a vânzărilor slabe de autoturisme, a dus la tăierea cheltuielilor. CBS a anunţat cheltuieli sub 500 de milioane de dolari, faţă de proiecţia de 550 milioane de dolari.
De asemenea, în 2009 CBS strânge mai mult cureaua, reducând cheltuielile până la 350 de milioane de dolari, aproape de nivele istorice, potrivit AP.

RECLAMELE AU SCĂZUT CU 40%
News Corporation, gigantul media deţinut de miliardarul Rupert Murdoch, şi-a revizuit estimările de profit pentru 2009 după ce ziarele din cadrul grupului şi televiziunile Fox au avut rezultate slabe. Profitul Fox a scăzut cu 70% pe trimestrul al treilea, până la 54 de milioane de dolari, mai puţin de jumătate faţă de aşteptările analiştilor în urma reducerii reclamelor de la producătorii auto cu 40%. Scăderea titlurilor companiei pe burse a zburat 4 miliarde de dolari din averea lui Murdoch, acţiunile sale valorând acum doar 3 miliarde de dolari. Nici NBC nu se simte mai bine şi a anunţat scăderea cheltuielilor pentru anul viitor cu 500 de milioane de dolari sau 3% din bugetul anual al grupului. Angajaţii au fost înştiinţaţi de directorul general al grupului, Jeff Zucker, printr-o notă internă. Documentul indică managerilor de staţii să reducă cheltuielile legate de promoţii, economisirea banilor cu călătoriile şi firmele de consultanţă, ca şi cheltuielile de personal.

DIRECTORI LOW-COST
Acelaşi gen de operaţiuni se face şi la concurenţă. Într-o notă internă, David Westin, preşedintele ABC şi ABC News, le-a trasat directorilor ca sarcini să zboare la clasa economică în călătoriile cu avionul, să se cazeze la hoteluri mai ieftine şi, de asemenea, au reguli mai stricte privitor la convenţiile unde participă şi la întâlnirile de afaceri. De asemenea, petrecerile de Sărbători au fost anulate. Rivalii de la Time Warner, care deţine HBO, CNN, AOL şi studiourile de film Warner Bros, au anunţat profit mai mare faţă de estimări datorită continuării "Cavalerul Negru" din seria Batman, dar reduce la rândul său perspectiva. Titlurile holdingului au scăzut cu 40% în acest an. Divizia de reviste a grupului va concedia 600 de oameni, 6% din forţa sa muncă, în urma scăderii atragerii de reclame.

NY Times, datorii de un miliard de dolari

Şi New York Times va reduce valoarea contabilă a unor active din New England, inclusiv Boston Globe, cu 150 de milioane de dolari. Compania avea la 1 octombrie datorii de 1,1 miliarde de dolari. Washington Post a raportat o scădere a profitului în ultimul trimestru cu 86%, de la 72,5 milioane de dolari în 2007 la doar 10,3 milioane de dolari. Veniturile grupului au fost de 1,1 miliarde de dolari. Grupul media include Everett Herald, Newsweek, Kaplan – divizie de publicaţii de educaţie, Cable One – operator de cablu pentru 700.000 de americani şi 7 staţii locale tv.

Cifre ameţitoare: 1 milion de şomeri în SUA

Criza financiară este posibil să fi determinat deja pierderea a 1 milion de locuri de muncă în Statele Unite. "Băieţii deştepţi" de pe Wall-Street şi-au dat deja afară circa 300.000 de angajaţi.
Companiile de pe Wall-Street, producătorii auto şi firmele de construcţii au trebuit să taie sute de mii de locuri de muncă anul acesta, din cauza crizei financiare. Potrivit unei analize New York Post, numărul personelor care au rămas fără un loc de muncă anul acesta a depăşit deja cifra record de 1 milion, singurul motiv pentru care cifra nu a fost făcută publică fiind alegerile prezidenţiale. De altfel, chiar potrivit statisticilor prezentate de către Departamentul pentru Muncă al SUA, în primele nouă luni ale anului 847,000 de americani şi-au pierdut slujba, iar analiştii estimau că doar firmele de pe Wall-Street şi-au "zburat" 300.000 de angajaţi în octombrie

FĂRĂ MUNCĂ
Astfel, printre companiile care vor tăia în carne vie în numărul angajaţilor lor, se numără grupurile bancare Citigroup Inc şi Goldman Sachs Group Inc care intenţionează să renunţe la circa 12.000 de angajaţi. Citi Group făcuse public de anul trecut că va concedia 22.000 de oameni şi "rezolvase" deja 12.900 de cazuri. Prin urmare nu a reprezentat nici o surpriză pentru nimeni atunci când a declarat că în următoarele 12 luni îşi va duce la îndeplinire planul. La rândul său, Goldman Sachs, care a fost nevoită să se metamorfozeze din cea mai puternică bancă independentă de investiţii într-o bancă comercială sub tutela FED-ului, ar fi stabilit să  renunţe la 10% dintre angajaţi, adică 3,200 de oameni. De la izbucnirea crizei creditelor subprime, băncile şi companiile de brokeraj au dat afară circa 150.000 de angajaţi, şi atât Citigroup cât şi Goldman Sachs s-au numărat printre primele care au recurs la astfel de măsuri. Şi Merril Lynch, aflată în proces de achiziţie de către Bank of America, va renunţa la 500 dintre cei 61.000 de angajaţi ai săi. (D.R.)