Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UE a adoptat deja în această vară un pachet de inițiative având obiectivul ambițios de a reduce emisiile nete cu 55% până în 2030, sub nivelurile din 1990. Dar acest lucru vine cu anumite costuri, scrie într-un comentariu analistul eToro Bogdan Maioreanu.
Planurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon au fost propulsate din nou de vara fierbinte din acest an pe agenda guvernelor din întreaga lume. Incendiile de vegetație fac ravagii în Peninsula Balcanică, în timp ce în Statele Unite, incendiul Dixie din California este considerat ca fiind cel mai mare din istoria acestui stat. Fumul de la incendiile de pe coasta de vest s-a răspândit până în vestul mijlociu al Statelor Unite, iar ceața a declanșat avertismente de sănătate.
Dar, deși există un sprijin masiv pentru ideea de reducere a emisiilor, lucrurile se pot complica atunci când vine vorba de nota de plata pentru aceste reduceri. Agenda "net zero" a lui Boris Johnson este pusă sub semnul întrebării, deoarece trezoreria britanică a ajuns aparent la concluzia că dacă planul guvernului este pus în aplicare, familiile din clasa muncitoare ar plăti cea mai mare parte a costurilor. Marea Britanie a fost prima mare țară industrializată din lume care a semnat în 2019 obiectivul "net zero" pentru 2050 și a consfințit prin lege o reducere a emisiilor de carbon de 78% până în 2035, cel mai ambițios plan din lume.
Între timp, în sud-estul Europei, vedem imagini cu oameni îngroziți urcându-se la bordul unui feribot într-o lumină roșie venită dinspre infernul în flăcări în care s-a transformat pădurea ce înconjoară plaja insulei grecești Evia, plajă care cu doar câteva zile în urmă era locul unde se făceau fotografii fericite de vacanță. Casele sunt în flăcări și în pădurile de la periferia capitalei Greciei, Atena. Situl istoric Olympia, unde torța olimpică a Jocurilor Olimpice din Japonia, recent încheiate, a fost aprinsă în 2020, este acum înconjurat de păduri în flăcări. Imagini care ar putea, în orice moment, să facă parte dintr-un film de la Hollywood, sunt în această vară realitatea dură din Grecia. Incendii de pădure sunt și în Turcia, Albania și Macedonia de Nord. Este o vară fierbinte, cu temperaturi care depășesc în multe locuri 42 de grade și vânturi fierbinți care alimentează incendiile de pădure. Vorbim de pierderi de vieți omenești și de proprietăți, de pagube de milioane de euro, dar și de mii de pompieri din mai multe țări, inclusiv din România, care se luptă cu flăcările. Din pacate, astfel de imagini tind să devină noua normalitate, repetandu-se in fiecare an.
Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a dat vina pe schimbările climatice pentru incendiile devastatoare. Raportul IPCC asupra climei publicat astăzi, concluzionează că "dacă nu vor exista reduceri imediate, rapide și pe scară largă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius va fi imposibilă. Clima de care ne vom bucura în viitor depinde de deciziile noastre de acum".
UE a adoptat deja în această vară un pachet de inițiative având obiectivul ambițios de a reduce emisiile nete cu 55% până în 2030, sub nivelurile din 1990. Dar acest lucru vine cu anumite costuri. Un efect negativ, deja vizibil, pare să fie creșterea prețurilor la energia electrică, ca urmare a majorării abrupte a prețului certificatelor de emisii de CO2, de la 30 EUR/tonă în luna ianuarie a acestui an la peste 50 EUR/tonă în prezent. Creșterea prețului petrolului și lipsa gazului necesar pentru a umple rezervele epuizate de iarna grea - în prezent sub nivelurile normale - se adaugă la creșterea inflaționistă a prețurilor. Iar vara fierbinte crește cererea și prețurile la energie pe piața europeană, creând îngrijorare pentru consumatorul obișnuit care vede cum îi crește factura la carburant, electricitate și gaz.
Una dintre problemele legate de taxele pe emisiile de carbon și de alte idei luate în considerare ca soluții pentru reducerea emisiilor este și contextul în care prețurile au crescut în ultimele luni, pe măsură ce economiile s-au redeschis, din cauza presiunilor asupra lanțurilor de aprovizionare și a lipsei forței de muncă.
Citește pe Antena3.ro
În România, prețurile benzinei și motorinei la pompă au atins deja niveluri din 2018. Piața spot a energiei electrice cotează 1 Megawatt oră la maxime istorice de peste 200 de euro. Vineri, Banca Națională a României (BNR) a recunoscut că majorarea din iulie a prețurilor la energie - carburanți, gaze și electricitate - este responsabilă pentru creșterea cu aproximativ 1% a indicelui prețurilor de consum, împingând inflația peste valorile anticipate.
Este clar că economia românească se redresează, iar BNR consideră că acest lucru s-a datorat exclusiv cererii interne, cu o evoluție dinamică în sectoarele comerțului cu amănuntul, auto și al serviciilor către populație. Vânzările cu amănuntul în termeni anuali au crescut cu 13,6% în luna iunie, aproape dublu față de așteptările de 7,5%, dar încetinește. Deși optimistă că inflația va scădea în 2022 păstrându-și caracterul tranzitoriu, BNR avertizează că această scădere va fi mai mică decât cea anticipată inițial, dar la limita superioară a intervalului prognozat.
Preocupările privind inflația afectează și investitorii individuali. Sondajul eToro "Retail Investor Beat", realizat prin intervievarea a 6.000 de investitori individuali din 12 țări, a arătat că majorarea prețurilor bunurilor și serviciilor pare să influențeze portofoliile investitorilor. Investitorii din Polonia (55%), SUA (51%), România (48%) și Germania (48%) au văzut inflația ca pe o amenințare serioasă. În România, starea economiei mondiale (44%) s-a clasat pe locul al doilea și doar o treime dintre cei intervievați au menționat starea economiei românești ca fiind o amenințare pentru portofoliile lor de investiții.
