Cum cad localitățile prizoniere în geoparcurile UNESCO

Industria, mineritul, construcțiile și turismul vor fi eliminate din Geoparcurile UNESCO, iar pentru a mai face o parte din aceste activități va fi nevoie de studii de mediu, de avize din partea specialiștilor în Biodiversitate, de proiecte pentru protecția mediului – toate fiind de lungă durată și extrem de costisitoare. Dar dintre toate activitățile, mineritul este complet eliminat din aceste arii – ceea ce nu spune Ministerul Mediului din România, dar explică UNESCO, în documentele oficiale.

La nivel internațional există, de mai mulți ani, o preocupare continuă pentru clarificarea noțiunii de Geoparc UNESCO. Ambiguitățile din definițiile date de UNESCO i-au pus la grea încercare pe juriștii în toate țările lumii și încă nu sunt clarificate toate aspectele statutului de Geoparc UNESCO, urmând să fie refăcută legislația în toate țările lumii.

Deși sunt zeci de discuții, dezbateri între specialiști, analize și interpretări care îi interesează mai ales pe legiuitorii din întreaga lume, iar cercetătorii scriu sute de articole științifice pe această temă, Ministerul Mediului din România este singura instituție care are certitudini, deși nu cere lămuriri de la Direcția Juridică, ci de la cea de Biodiversitate.

Legea e ignorată de specialiștii ministerului

Ministerul Mediului a răspuns la întrebările transmise de Jurnalul, pe acest subiect, explicând că deși legislația în vigoare (OUG nr. 57/2007, Art. 5) definește noțiunea de „geoparc” drept arie protejată de interes internațional, totuși nu se ia în considerare legea în vigoare, ci faptul că UNESCO definește geoparcul ca nefiind aerie protejată, iar în România urmează să se modifice cadrul legislativ, așadar Geoparcul UNESCO nu e nici geoparc, nici arie protejată.

Dincolo de faptul că nu știe nimeni nici cum va fi formulat viitorul text de lege și nici dacă acea modificare va intra vreodată în vigoare în România, directorul Direcției Comunicare din Ministerul Mediului a explicat că nu dorește să trimită solicitarea de clarificări de la Jurnalul către Direcția Juridic, deoarece consideră că răspunsul trebuie să-l dea Direcția Biodiversitate – unde nu au răspuns juriștii.

Același tip de răspuns le-a fost dat și prefecturilor, primăriilor și consiliilor județene, pentru a-i convinge pe reprezentanții administrației locale că Geoparcul UNESCO nu are statutul de geoparc definit clar în legea care acum este în vigoare și nu este arie protejată. Primarii sunt cei care trebuie să semneze pentru aderarea la Geoparcurile UNESCO, dar până acum nu le-a explicat nimeni ce se va întâmpla, realmente, după ce localitățile lor vor căpăta acest statut.

Trebuie să demonstreze că e durabil și sustenabil

UNESCO a răspuns la sutele de întrebări venite din toate țările lumii, clarificând parțial situația acestor geoparcuri. Din documentul pe care chiar UNESCO îl are afișat la vedere, oficial, – dar pe care specialiștii în Biodiversitate din Ministerul Mediului nu l-au luat în considerare -, reiese că deși Geoparcul UNESCO nu e considerat arie protejată, ci „arie de interes”, totuși sunt mai multe tipuri de activități care nu se pot face în aceste zone – cum ar fi industria sau mineritul.

Clarificările se pot citi în documentul oficial „Frequently asked questions about UNESCO Global Geoparks – General information, definitions, governance and framing issues” - Întrebări frecvente despre Geoparcurile globale UNESCO – Informații generale, definiții, guvernanță și probleme de încadrare. La întrebarea „Activitățile industriale și proiectele de construcție pot avea loc într-un Geoparc Global UNESCO?”, răspunsul oficial este: „Geoparcurile au în vedere dezvoltarea durabilă aliniată și dezvoltarea economică viabilă pentru aceste teritorii. Astfel, dezvoltarea durabilă și activitățile sociale sunt părți esențiale ale Geoparcului Global UNESCO. Fiecare activitate trebuie să fie durabilă și compatibilă cu conservarea patrimoniului geologic al teritoriului și nedeteriorarea integrității geositurilor” - ceea ce înseamnă, practic, exact același lucru pe care-l presupune o astfel de activitate în ariile naturale protejate, adică se vor face studii și proiecte pentru a corespunde cu cerințele pentru „o activitate durabilă și compatibilă cu conservarea patrimoniului geologic”.

Chiar dacă se schimbă legea din România și definiția actuală a geoparcului, cerințele UNESCO sunt aceleași care acum se aplică, de exemplu, pentru Parcurile Naturale.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Ne putem lua adio de la minerit

Pentru activitățile de minerit este chiar mai explicit formulat răspunsul UNESCO: „Este permisă vânzarea oricărui material geologic original (de exemplu, roci, minerale și fosile) într-un Geoparc Global UNESCO?” - „Nu, vânzarea sau distrugerea valorii geologice a unui Geoparc Global UNESCO sau a unui material fie din interiorul Geoparcului, fie din orice altă parte a lumii nu este permisă. Membrii Grupului de Management al unui Geoparc Global UNESCO nu trebuie să participe la vânzarea de obiecte geologice din zona Geoparcului Global UNESCO, indiferent de țara lor de origine, și ar trebui să descurajeze în mod activ vânzarea sau comerțul nedurabil cu material geologic în ansamblu; inclusiv vânzarea de minerale și fosile”.

Practic, tot ce înseamnă acum mină de sare, cupru, fier, aur, calcar, grafit sau orice altceva va deveni muzeu. Geoparcul Global UNESCO permite scoaterea din pământ a rocilor, dar nu pentru a se vinde. Și tot UNESCO aduce clarificări suplimentare, pentru a nu exista dubii: „Acolo unde este justificată în mod clar ca activitate responsabilă și ca parte a furnizării celei mai eficiente metode, realizată cu mijloace durabile de gestionare a sitului, se poate permite colectarea durabilă a materialelor geologice, în scopuri științifice și educaționale, din situri regenerabile natural din cadrul Geoparcului. Comerț cu materiale geologice (în conformitate cu legislația națională privind patrimoniul Pământului pentru conservare) bazată pe un astfel de sistem, poate fi tolerată în circumstanțe excepționale, cu condiția ca aceasta să fie clar și public explicată, justificată și monitorizată ca fiind cea mai bună opțiune pentru Geoparcul respectiv, în raport cu circumstanțele locale. Astfel de circumstanțe vor fi supuse dezbaterii și aprobării, de către Consiliul Global al Geoparcului UNESCO, de la caz la caz. Vânzarea de piatră pentru construcții se va putea face doar pentru lucrările de artă realizate din piatră de construcție”.

Primarul de la Baia de Fier, invitat în geoparc

Aceste aspecte clarificate de UNESCO nu se regăsesc în răspunsurile pe care specialiștii în Biodiversitate de la Ministerul Mediului le-au oferit, atât la solicitarea Jurnalul, cât și către primării, prefecturi și consilii județene – deși nu e vorba despre vreo interpretare a unui text de lege, ci chiar despre clarificările oficiale ale UNESCO.

Solicitarea de clarificări a plecat de la descrierea situației de la Baia de Fier, unde ar urma să se redeschidă mina de grafit deținută de statul român, prin compania Salrom. Într-un articol recent, arătam că mina se află la numai 5 km distanță de limita viitorului Geoparc UNESCO din județul Vâlcea și că legislația românească de mediu impune restricții inclusiv activităților economice, industriale și de minerit din proximitatea acestor zone, dacă activitatea „interferează” cu geoparcul – acesta fiind arie protejată de interes internațional, conform legislației românești în vigoare.

Asociația Kogayon – care a depus dosarul pentru introducerea județului Vâlcea în categoria Geoparcurilor UNESCO – susține că zona nu va fi considerată arie protejată și nici mina de grafit nu va fi afectată.

Am cerut clarificări din punct de vedere legislativ de la Ministerul Mediului, iar răspunsul a fost același pe care l-a trimis și Asociația Kogayon, dar explicațiile nu vin de la vreun jurist, ci de la specialiștii în Biodiversitate care efectiv au ignorat atât legea în vigoare din țara noastră, cât și clarificările date de UNESCO, pe același subiect.

Se vor închide minele, fără posibilitatea de a mai fi redeschise

În legătură cu mina de grafit de la Baia de Fier, din județul Gorj, atât asociația, cât și Ministerul Mediului susțin că nu va fi afectată în niciun fel, dacă se va redeschide, deși reprezentanții asociației au apucat să declare, în discuțiile ulterioare publicării articolului, că au avut deja mai multe întâlniri cu primarii din mai multe localități din județele învecinate cu Vâlcea, inclusiv cu cel de la Baia de Fier, pentru că intenția este să extindă Geoparcul UNESCO.

Pe de altă parte, minele de sare și carierele de calcar care se vor afla în Geoparcul Global UNESCO nu vor mai putea funcționa, pentru că minereurile se vor putea folosi doar cu scopuri de cercetare științifică sau cu scopuri artistice și educative – așa cum explică foarte clar UNESCO, în documentul din care am citat anterior.

Au mai fost probleme legate de oprirea exploatării de sare și de calcar, după introducerea suprafețelor miniere în situri Natura 2000 și parcuri naționale, dar în 2017 s-a găsit o soluție legislativă pentru a le scoate din ariile protejate, ca să se poată continua mineritul. În Geoparcul global UNESCO, însă, nu va mai fi valabilă legea care a rezolvat problema în 2017, pentru că se schimbă statutul juridic, deci se vor închide minele, fără posibilitatea de a mai fi redeschise.

Nici turism nu se va mai face

Un alt aspect pe care specialiștii în Biodiversitate au omis să-l comunice primarilor din localitățile invitate să facă parte din Geoparcurile Globale UNESCO este faptul că nu vor face turism așa cum cred ei – adică turism de masă, cu hoteluri, piscine, ATV-uri, restaurante gălăgioase, cluburi sau pârtii de schi și infrastructură de drumuri bine pusă la punct – ci doar turism „la pas” sau cu bicicleta, prin natură, eventual cu o campare în anumite zone, dar cu respectarea strictă a restricțiilor pentru protecția mediului.

Asta explică UNESCO, în documentul menționat anterior: se va face doar „turism verde”. „Un Geoparc Global UNESCO organizează activități stimulatoare în cadrul comunităților sale, care sunt legate de tema sa geologică și încurajează promovarea agriculturii tradiționale locale și manufacturarea produselor artizanale. Alte activități tipice într-un Geoparc Global UNESCO includ dezvoltarea mersului pe jos și a traseelor de ciclism, instruirea localnicilor pentru a acționa ca ghizi, prin cursuri de educație și tururi ghidate, furnizarea de informații, activități de interpretare și cercetare, semnalizarea și dezvoltarea de muzee moderne și centre de vizitare. Geoparcurile Globale UNESCO colaborează, de asemenea, îndeaproape cu alte Geoparcuri Globale UNESCO pentru a stimula cercetarea, educația, brandingul etc. Este o condiție prealabilă ca toate Geoparcurile Globale UNESCO să dezvolte și să opereze activități educaționale pentru toate vârstele și să răspândească conștientizarea moștenirii noastre geologice și a legăturilor sale cu alte aspecte ale noastre din patrimoniului natural, cultural și imaterial”, explică UNESCO.

Din documentul oficial reiese că turism se va face cel mult în refugii de lemn, dar și pentru acestea va fi nevoie de studii și de autorizații suplimentare, ca să nu afecteze natura. Iar turiștii vor fi cei care vor dori să meargă pe jos sau cu bicicleta printr-o frumoasă rezervație în care trăiesc și oameni. Singurele activități acceptate pentru aborigeni (localnici) vor fi cele de manufactură tradițională, grădinărit și gătit preparate culinare. UNESCO spune că geoparcurile susțin astfel în special femeile localnice care pot să câștige bani din aceste activități legate de gospodărie.

Cercetarea științifică a ambiguităților legislative

Doi cercetători bulgari, Valentina Nikolova și Dimitar Sinnyovsky, au publicat un articol științific, în 2019, exact pe tema ambiguităților din definițiile date de UNESCO - „Geoparks in the legal framework of the EU countries” (Geoparcurile în cadrul legislativ al țărilor UE, în „Tourism Management Perspectives” Volumul 29, din ianuarie 2019, pag. 141-147). Cercetătorii au ajuns la concluzia că toate țările vor fi nevoite să-și refacă legislația, pentru a defini clar Geoparcul Global UNESCO, astfel încât să coincidă cu cerințele organizației mondiale.

Concluzia lor este că definițiile vor fi similare cu cele pe care le au acum ariile protejate. Și alte cercetări ale specialiștilor în legislație din mai multe țări arată exact același lucru. Practic, din punct de vedere legislativ, chiar dacă definiția Geoparcului Global UNESCO e ambiguă acum, elementele constitutive ale conceptului sunt similare cu cele care definesc ariile protejate, deci vor fi redefinite exact ca acestea și în viitoarea legislație.