Programul de guvernare Boc a eşuat

Guvernul Boc a mers ieri în Parlament cu legile sărăciei care consfinţesc tăierea pensiilor cu 15% şi a salariilor bugetarilor cu 25%. Măsurile drastice la care s-a ajuns acum ar fi putut fi evitate dacă Partidul Democrat Liberal (PDL) şi-ar fi respectat propriile măsuri anticriză incluse în programul de guvernare elaborat în 2008 pentru perioada 2009-2012. Ieri, senatorii şi deputaţii democraţi şi-au asumat în Parlament eşecul programului de guvernare.

Promisiunile din program s-au dovedit a fi minciuni şi nu au putut fi aplicate din cauza campaniei prezidenţiale au sugerat mai mult sau mai puţin voalat unii dintre parlamentarii puterii. Iată ce trebuia să facă Guvernul Boc, conform programului de guvernare, anul trecut şi la începutul acestui an pentru ca ţara să nu se mai afunde în criză.

Prima măsură prevedea atenuarea efectelor negative ale crizei financiare şi menţinerea stabilităţii financiare. Nu s-a făcut nimic pentru respectarea acestei promisiuni asumate, deşi programul prevede clar şi măsurile ce ar fi trebuit luate. Prima, reducerea deficitului bugetului general consolidat de la aproximativ 4% din PIB, în anul 2008, la maximum 1,7% din PIB, în anul 2009. În realitate, deficitul bugetar nu a scăzut, ci a crescut până la 7,3% din PIB.

Singura măsură pe care executivul poate să o bifeze la realizări este reducerea deficitului de cont curent din balanţa de plăţi externe la 10,5% din PIB, în anul 2009, faţă de 13,5% din PIB, în anul 2008. Realizarea ei nu se datorează Guvernului Boc, ci contracţiei importurilor ca urmare a crizei financiare care a zguduit România.

Guvernul şi-a mai propus să protejeze interesele economice ale populaţiei (putere de cumpărare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, păstrarea locurilor de muncă), precum şi asigurarea securităţii sociale. Nimic din aceste vorbe frumos meşteşugite trecute în programul de guvernare nu a fost transpus în practică. În realitate, puterea de cumpărare a românilor este în picaj, inflaţia a ajuns la finele lui 2009 la 4,74%, peste nivelul ţintit de banca centrală de 3,5%.

Românii sunt îngroziţi că nu vor mai putea să-şi plătească ratele pe care le au la bănci. Restanţele mai mari de 30 de zile ale populaţiei au depăşit în martie a.c. 3,6 miliarde de lei, circa 880 milioane de euro, fiind cu 27% peste nivelul de la sfârşitul anului trecut şi de 2,6 ori mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2009, arată datele BNR.

Păstrarea locurilor de muncă a rămas şi ea la capitolul promisiuni. Rata şomajului a explodat, în prezent peste 738.000 de români nu au un loc de muncă. Rata şomajului a crescut în luna aprilie la 8,7%. Guvernul a promis şi menţinerea atractivităţii investiţionale a României în condiţiile crizei.

În realitate, investiţiile străine directe au scăzut dramatic. În primul trimestru al anului, investiţiile au fost de 754 milioane de euro, în scădere de aproape două ori faţă de primul trimestru din 2009, de 1,475 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.

O altă măsură era continuarea procesului de convergenţă economică şi de păstrare a calendarului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014. Însă adoptarea euro ca monedă naţională a fost amânată deja pentru începutul anului 2015.

Programul PDL anticriză avea şi o serie de măsuri pentru reducerea impactului crizei economice şi financiare asupra economiei şi grupurilor vulnerabile.
Prima dintre ele era menţinerea cotei unice de impozitare de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici. Dacă la nivel declarativ, cota unică a fost menţinută, practic, prin introducerea impozitului minim a fost desfiinţată. Dar introducerea impozitul minim a dus în 2009 la suspendarea, radierea sau dizolvarea a circa 200.000 de firme. Cabinetul Boc îşi propusese încă din 2008 reducerea cheltuielilor bugetare prin restructurarea cheltuielilor publice prin diminuarea cheltuielilor curente.

În realitate, instituţiile din subordinea Guvernului au pornit o adevărată daciadă participând cu efervescenţă la risipirea banului public: Loganuri de 70.000 de euro, limuzine de lux, bugete exorbitante de benzină, telefoane mobile, achiziţia de calculatoare sau chiar şi banalele rechizite. Banii publici au fost tocaţi sistematic de ministere, autorităţi, companii de stat, iar presa a taxat de fiecare dată risipa fară succes.

PDL şi-a propus şi reducerea graduală a cheltuielilor cu personalul din administraţia publică centrală şi locală cu până la 20% faţă de cele înregistrate în anul 2008. Posturile vacante au fost îngheţate, dar angajările au continuat totuşi în instituţiile de stat. Cele mai recente exemple sunt din ograda Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Domeniul Energiei, unde de la începutul anului au fost create şase noi posturi de secretare, consilieri şi curieri personali. Acest exemplu poate fi generalizat însă la majoritatea instituţiilor de stat.

Încă din 2009, Guvernul îşi propunea reducerea cu 15% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile faţă de nivelul din 2008 şi instituirea unui moratoriu pe o perioadă de 12 luni, prin care se interzice achiziţionarea de bunuri şi servicii, inclusiv obiecte de inventar, neesenţiale pentru funcţionarea la parametri optimi a instituţiilor publice. Un an şi jumătate mai târziu, premierul Boc face apeluri "disperate" către instituţiile din subordinea sa să stopeze achiziţiile de plasme, maşini de lux sau imobile. Nici vorbă de vreun moratoriu, doar o rugăminte ca de la un şef de cabinet către nişte subalterni cheltuitori.


Energia s-a ieftinit numai pentru băieţii deştepţi portocalii
Executivul nu a luat nici una din măsurile cu care s-a lăudat în energie. Astfel, modificarea algoritmului de calcul privind repartizarea costurilor pentru energia termică în concordanţă cu consumurile specifice reale nu a fost realizată. Un studiu al AT Kearney arăta că românii plătesc în medie cu 18% mai mult decât ceilalţi cetăţeni europeni pentru energia termică din cauza ineficienţei companiilor din sector ale statului.

Acum, subvenţiile la căldură date de la buget vor fi reduse drastic, iar preţurile vor exploda. În total, gazul s-a ieftinit cu 8% anul trecut, însă scăderea importurilor şi a preţurilor pe baza cotaţiilor internaţionale permiteau o ieftinire mult mai mare. În plus, grupul InterAgro, deţinut de magnatul Ioan Niculae, şi Azomureş primesc numai gaze ieftine de producţie internă. În programul de guvernare se menţionează şi că sumele de la bugetul de stat pentru reabilitarea termică a locuinţelor vor creşte. Banii alocaţi anul acesta pentru acest capitol au scăzut de la 360 de milioane de lei în 2009 la 150 de milioane pentru 2010.
● Daniel Ionaşcu