Rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung sare la 6,61%

Pe fondul performanțelor slabe ale economiei, marcată de deficite din ce în ce mai mari, dar și ca efect al războiului din Ucraina, rata medie a dobânzii la creditele pe termen lung luate de România a crescut în luna aprilie la 6,61%, potrivit ultimelor date raportate de Eurostat. Că avem cea mai scumpă dobândă din UE nu mai este de mult o știre, în schimb, noutatea adusă de luna aprilie este că, după câțiva ani în care am condus detașat topul țărilor cu celor mai scumpe împrumuturi pe termen lung, suntem acum umăr la umăr cu Ungaria, care a înregistrat o rată a dobânzii de 6,59%.

Costurile medii de împrumut pe termen lung ale statului român au crescut de la 6,2%, în luna martie, la 6,61% luna trecută. O creștere mai mare a dobânzii medii a înregistrat în schimb Ungaria, aceasta urcând de la 5,92% la 6,59%. Cea mai mare creștere a dobânzii a fost însă înregistrată de Polonia, țară unde dobânda a urcat de la 4,83% la 5,96%. De asemenea, trebuie subliniat că Ungaria și Polonia înregistrează pentru a doua lună consecutivă o creștere a costurilor asociate împrumuturilor pe termen lung mai mare decât România. La nivelul lunii trecute, rata medie a dobânzilor în UE a fost de 1,96%.

Pentru 2022, Guvernul estimează că dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 19,9 miliarde de lei, dar această estimare ar putea fi dată în final peste cap pe fondul tendinței de creștere a dobânzilor. Suma reprezintă o creștere față de 2021, când Guvernul a cheltuit circa 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) cu dobânzile, iar comparativ cu 2020 marchează o majorare cu 23,9%. Costurile împrumuturilor pe care le face statul român sunt puternic influențate în această perioadă de reticența investitorilor de a finanța țările din regiunea apropiată conflictului armat dintre Ucraina și Federația Rusă. Comparativ cu aprilie 2021, când rata medie a dobânzii la creditele pe termen lung a fost de 2,84%, în numai un an aceasta a marcat o creștere de 233%.

Cifra 2,65% a fost în februarie 2021 rata medie a dobânzii la împrumuturile pe termen lung, aceasta fiind cea mai mică valoare înregistrată începând cu 2020, anul declanșării pandemiei de COVID-19.

Inflația va continua să se inflameze

Inflația, deficitul bugetar și cel de cont curent, ratingul de țară și instabilitatea politică sunt elementele analizate de finanțatori atunci când împrumută o țară. Chiar dacă la nivelul UE au fost suspendate regulile bugetare pentru a permite guvernelor să facă față pandemiei de COVID-19 și să sprijine economiile, evoluția deficitului bugetar este urmărită cu atenție de finanțatori, deoarece, în final, el își pune amprenta asupra capacității de îndatorare a unui stat. Dacă ne uităm la inflație, în 2021 ea a ajuns în România la 8,2%, iar luna trecută a ajuns la 13,8%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Veștile proaste nu se termină aici însă, pentru că BNR a majorat prognoza de inflație pentru finalul acestui an. Astfel, după ce în februarie estima o inflație de 9,6% pentru sfârșitul anului, aceasta a fost majorată la 12,5%.

Deficitul bugetar a crescut în primele trei luni ale anului cu 7% față de perioada similară a anului trecut, ajungând la 15,7 miliarde de lei.

Împrumuturile statului vor crește

În ceea ce privește deficitul bugetului general consolidat, chiar dacă a fost anul trecut de 6,72% din PIB (80 de miliarde de lei), sub prognoza de 7,5%, el a rămas totuși unul ridicat. Acest lucru înseamnă costuri mari pentru finanțarea lui, cu implicații directe asupra ratei dobânzii și creșterii economice. Pentru 2022, Ministerul Finanțelor și-a programat împrumuturi de 145,4 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 5,84% (77 de miliarde de lei) şi refinanţarea datoriilor anterioare (circa 68,4 miliarde de lei), cu mult mai mult față de 2021, când au fost de circa 105 miliarde de lei. La sfârșitul lunii februarie datoria publică ajunsese la 596,9 miliarde, ceea ce înseamnă că fiecărui român din cei circa 22 de milioane, câți figurau la 1 ianuarie 2020 în ultima statistică publicată pe site-ul Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din Cadrul Ministerului Dezvoltării, i se pune pe umeri o datorie de aproape 5.500 de euro.

Economia își încetinește avansul

Pentru acest an România și-a revizuit oficial prognoza de creștere economică. Comisia Națională de Prognoză și Strategie (CNSP) a redus cu 1,4 puncte procentuale din PIB în jos, la 2,9% din PIB prognoza de creștere, iar în ceea ce privește anul viitor ea a fost redusă de la 5,1% din PIB,  conform prognozei de iarnă la 4,4% din PIB. „Suprapunerea șocurilor (contextul geopolitic, majorările succesive ale prețurilor la energie și alterarea lanțurilor globale de aprovizionare) accentuează riscurile și incertitudinile asupra economiei, afectând totodată așteptările pe termen scurt și comportamentul mediului de afaceri”, arată CNSP în prognoza sa de primăvară dată publicității la sfârșitul lunii aprilie. Totodată, deficitul de cont curent se va apropia, din nou, de nivelul-record de anul trecut, de 7% din PIB, fiind estimat la 6,9% din PIB. Și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit puternic în scădere prognoza privind creșterea economiei României în acest an, în condițiile în care se așteaptă ca războiul din Ucraina să afecteze semnificativ economiile europene, în special statele emergente și în curs de dezvoltare. Economia românească este așteptată să crească cu 2,2% în 2022, mult sub avansul de 4,8% estimat în octombrie, potrivit ultimului raport FMI privind perspectivele economiei globale. Noile proiecții sunt însă ușor mai optimiste comparativ cu cele ale Băncii Mondiale, care și-a redus recent estimarea de creștere pentru economia României, de la 4,4% la 1,9%. 

Rămânem departe de Maastricht

Rata dobânzii pe termen lung are ca referință împrumuturile luate pe o perioadă de zece ani și se regăsește printre cele cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro, iar din acest punct de vedere România are o poziție mult mai proastă față de statele din regiune. De exemplu, criteriul Maastricht pentru adoptarea euro impune, printre altele, un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state, iar România nu îndeplinește în prezent acest criteriu.

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în România (%)

01.21 02.21 03.21 04.21 05.21 06.21 07.21 08.21   09.21   10.21 11.21    12.21 01.22 02.22 03.22               04.22 

2,72 2,65 2,96 2,84 3,03 3,11 3,24                3,72     4          4,7       5,11     5,37 5,36 5,6 6,2  6,61

Sursa: Eurostat

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în Europa Centrală și de Est (%)

Țara 07.19 08.19 09.19 01.20 02.20 03.20 06.20 07.21 08.21 09.21 10.21 11.21 12.21 01.22 02.22 03.22                  04.22

România 4,51 4,12 4,12 4,28 4,04 4,56 3,89 3,24 3,72 4,00 4,70 5,11         5,37 5,37 5,60 6,20            6,61

Ungaria 2,33 1,83 2,02 2,08 2,15 2,43 2,18 2,83 2,84 3,09 3,69 4,07         4,40 4,71 4,86 5,92            6,59 

Polonia 2,13 1,93 2,02 2,23 2,07 1,08 1,31 1,61 1,61 1,87 2,63 3,12          3,35 4,00 3,95 4,83 5,95

Cehia 1,36 0,99 1,24 1,62 1,47 1,28 0,86 1,72 1,74 1,90 2,34 2,62 2,62 3,12 3,03 3,53           4,01

Bulgaria 0,43 0,35 0,35 0,12 0,15 0,15 0,68 0,14 0,14 0,15 0,25 0,25        0,44 0,57 0,61 1,09             1,61

Croația 1,06 0,83 0,49 0,61 0,57 0,96 0,96 0,45 0,43 0,37 0,32 0,32          0,38 0,69 1,23 2       2,43

Sursa: Eurostat

Grafic (blocuri)

Datoria publică a României (mld. lei, mld. euro)

2015          269,2        60,56

2016          285  63,46

2017          300,8        65,84

2018          330,5        71,02

2019          373,5        78,71

2020          499,2        103,20

2021          577  117,26

Ian. 2022 591,55      119,60

Feb. 2022 596,9        120,68

Notă - la transformarea datoriei publice din lei în euro s-a ținut cont de cursul mediu al monedei europene pe fiecare an luat în calcul la întocmirea bugetului de stat

Sursa: Ministerul Finanțelor