Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Salariaţii şi pensionarii cu venituri brute sub 2.000 de lei vor beneficia de o deducere specială lunară pentru creditele restructurate, care va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile, prevede un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat ieri pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Suma maximă pentru deduceri a crescut la 900 de lei/lună, faţă de 500 de lei cât era prevăzut în proiectul iniţial.
Facilitatea fiscală se va acorda pe cel mult doi ani, atâta timp cât persoanele care au luat credite îşi plătesc la timp ratele. De altfel, măsura se adresează numai clienţilor buni platnici care nu înregistrează restanţe mai mari de 90 de zile.
Schema fiscală este opţională atât pentru debitor, cât şi creditor şi se va aplica pentru clienţii care solicită restructurare la bănci şi la instituţiile financiare nebancare (persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare străine) înscrise în Registrul General de la BNR. “Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii trebuie să realizeze venituri brute din salarii la funcţia de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei, inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea”, precizează nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Deducerea se acordă lunar, începând cu veniturile aferente pe ianuarie 2016, pentru o singură sursă de venit şi reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului, nu mai mult de 900 lei, în anumite condiţii, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător. Restructurarea trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile. Deducerea acordată trebuie să reducă la cel mult jumătate ratele lunare, cel mult 900 de lei, pentru o perioadă de maxim doi ani. Creditele restructurate vor fi prelungite cu perioada în care au scăzut obligaţiile de plată, iar dobânda pentru perioada de prelungire a creditului nu poate fi mai mare decât rata dobânzii la data solicitării acordării restructurării. Banca nu poate majora rata dobânzii sau alte costuri aferente finanţării şi nici impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data solicitării restructurării.
Obligaţia acordării deducerii speciale pentru credite revine angajatorului/ plătitorului de venituri din pensii. Deducerea se acordă şi contribuabililor care au obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar, la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător.
Facilităţi fiscale pentru doi ani
Facilitatea fiscală propusă are ca scop stimularea creşterii economice, prin majorarea consumului populaţiei în cadrul formării produsului intern brut, majorarea venitului disponibil pe o perioadă limitată pentru populaţia cu venituri aflate sub nivelul salariului mediu pe economie, precum şi diminuarea pentru această categorie a efortului cu plata serviciului datoriei la bănci şi IFN, îmbunătăţirea eficienţei utilizării lichidităţii existente în sistemul financiar, crearea condiţiilor pentru temperarea ritmului de creştere a riscului de credit din sistem şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor instituţiilor de credit şi IFN-urilor.
Contribuabilul va primi o facilitate fiscală din partea statului român, astfel încât efortul de plată a datoriilor către bănci şi IFN, în creştere ca urmare a necesităţii restituirii sumelor amânate la plată, să se diminueze. Facilitatea fiscală se va acorda pe cel mult doi ani, atâta timp cât debitorul îşi onorează corespunzător serviciul datoriei.
Estimările MFP conduc la concluzia că măsurile ar putea majora creşterea economică cu circa 0,25 puncte procentuale în fiecare an de aplicare. Efectul maxim asupra creşterii economice ar putea fi de aproximativ 0,5 puncte procentuale în fiecare an, în condiţiile în care atât debitorii, cât şi creditorii ar adera la această schemă în mod semnificativ, debitorii ar folosi într-o măsură covârşitoare surplusul de venit disponibil obţinut pentru majorarea consumului şi creşterea pe această cale a consumului s-ar localiza pentru produse şi servicii fabricate în România. Impactul financiar asupra veniturilor bugetare al acestei măsuri este unul negativ, de scădere cu 975 milioane lei în 2016 şi 1,017 miliarde lei în 2017.
