Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În valul efectelor socio-economice generate de COVID-19, printre foarte multe incertitudini s-au evidențiat, prin contrast, cateva certitudini cu valoare certă de utilizare. Conceptele “echilibru” și „responsabilitate”, aplicate în orice domeniu, par să reprezinte o cheie a succesului în lupta cu acest virus.
Criza actuală este un test aplicat în timp real autorităților și populației. De echilibrul și responsabilitatea deciziilor guvernamentale depinde, în mare măsură, gestionarea eficientă a efectelor socio-economice generate de acest virus.
Dar și comportamentul individual al cetățenilor este extrem de important. Echilibrul (în procurarea stocurilor de alimente/medicamente) versus egoismul feroce sau responsabilitatea comportamentului în spațiul social (păstrarea distanței recomandate, minimizarea interacțiunilor sociale, respectarea condițiilor specifice izolării la domiciliu sau ale carantinei etc.) versus ignoranța socială în aceste momente, sunt comportamente/atitudini individuale extrem de importante pentru efortul societății românești de a învinge această pandemie.
În zilele care urmează va trebui să reglementăm, prin măsuri legislative, noile raporturi instituționale dintre cetățeni – firme – bănci, din cauza efectelor generate de covid-19 în plan social și economic.
Responsabilitatea socială a băncilor trebuie să se manifeste în aceste momente de criză. Pe de o parte, facilitatrea și perfecționarea mijloacelor de plată online este esențială. Pe de altă parte, mulți oameni și-au pierdut job-urile, deci și-au pierdut și veniturile anterioare crizei, multe firme, în special IMM-uri au avut și au fie închideri ale activității (hoteluri, restaurant, baruri), fie scăderi semnificative ale cifrei de afaceri. O parte însemnată a acestor actori sociali (cetațeni, firme) au rate la bănci. În mod cert, reglementări care să ajute și să protejeze acești actori sociali sunt necesare și sunt corecte. Mai precis, o perioadă de grație pentru plata ratelor bancare întrucât, datorită crizei generate de pandemie, acești actori sociali nu-și mai pot respecta (din motive care nu li se pot imputa) angajamentele instituționale acceptate în perioada de normalitate ante-criză.
Icertitudinile care încă persistă sunt legate de spectrul aplicabilității (cine sunt beneficiarii) și de durata noilor reglementări. Se vor aplica doar persoanelor/firmelor afectate în mod clar de criză sau se vor aplica universal, inclusiv persoanelor/firmelor ale căror venituri/activitate/cifra de afaceri nu au fost afectate? Care este perioada optima de aplicare: o lună, două, șase, un an?
Responsabilitatea politicienilor este să adopte reglementările necesare acum, nu tardiv. Interesul societății românești, interesul comun (stat/cetățeni/companii/bănci) este de a adopta acele măsuri astfel încât scaderea economică, falimentele, numărul de concedieri să fie reduse la minim, iar actorii sociali și economici afectați în mod brutal de această criză, neanticipată, să primească o “gura de oxigen”.
Citește pe Antena3.ro
Responsabilitatea socială a băncilor va trebui să se manifeste și să sprijine astfel de măsuri, chiar daca veniturile/profiturile le vor fi afectate.
Responsabilitatea autorităților de reglementare (Parlament, Guvern, BNR) constă în găsirea echilibrului corect între, pe de o parte, necesitatea de a ajuta actorii afectați de actuala criză și, pe de altă parte, menținerea stabilității macroeconomice și funcționarea sistemului bancar și a piețelor financiare. În caz contrar, prăbușirea economică ar deveni un risc considerabil. O măsură concretă, în acest demers, a fost adoptată de BNR, care a redus rata dobânzii de politică monetară pentru a stimula creditarea.
Marele test al zilelor următoare va consta în capacitatea de a evita soluțiile extreme: pe de o parte, tentația măsurilor populiste, care ar putea afecta macrostabilitatea pe termen mediu și lung și, pe de altă parte, adoptarea măsurilor care ar proteja interesele băncilor în detrimentul populației și al micilor firme. Pentru că nu funcționăm într-o economie autarhică ci într-o piață în care sistemele financiare globale sau regionale reacționează la deciziile politice și influențează evoluțiile monedelor naționale și ale cursurilor de schimb. Ungaria, de exemplu a anunțat înghetarea plăților ratelor bancare pe o perioadă lungă, până la finele anului. Forintul s-a depreciat cu 5.1 % în acest an ( ianuarie-martie) în timp ce leul cu doar 1,3 %. Efectele deprecierii monedei naționale se resimt în creșterea prețurilor pentru întreaga populație, deci, în timp, conduc la o scadere a calității vieții.
Fără protejarea peroanelor/firmelor afectate de criză, costurile sociale ar deveni extrem de mari. Dar în același timp, de functionarea corectă a sistemului bancar depinde traversarea acestei crize și relansarea economiei ulterior încetării pandemiei. De aceea este important ca atât actorii afectați de criză să primească o “gură de oxigen” dar este important ca și băncile să își păstreze capacitatea operațională, de creditare și de asigurare a circulației banilor în economia românească.
La fel cum sprijinirea sistemului medical pentru slavarea populației de COVID-19 este o necesitate, susținerea persoanelor și a firmelor care nu-și pot plăti ratele bancare reprezintă măsuri oportune pentru sănătatea lor financiară. În același timp, sănătatea și reziliența sistemului bancar vor reprezanta unul dintre fundamentale pentru reconstrucția economiei. Avem în față adoptarea unor decizii care vor testa responsabilitatea și echilibrul de care avem nevoie pentru a depăși actuala criză generată de COVID-19.
Georgian Pop
Deputat PSD
