x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România a ajuns cobaiul FMI

0
Autor: Vali Blanaru 26 Dec 2010 - 20:07
România a ajuns cobaiul FMI Daniel Mihăilescu/AFP
Vezi galeria foto


România şi Letonia par a fi experimente controlate ale teoriei politicii du­re de austeriate. Comentariul apar­ţine cotidianului britanic Financial Times (FT) care consideră că modelul aplicat în România reprezintă primul pas pentru o eventuală introducere a unor măsuri mai severe de ajustare în Portugalia sau Grecia.

Anul acesta, Cabinetul Boc a adoptat măsuri dure de austeritate si­multane: salariile au scăzut cu apro­ximativ 30%, TVA a fost majorată, iar numărul angajaţilor din sectorul pu­­blic a fost redus cu circa 20%. Mă­su­rile adoptate de România au co­piat modelul Letoniei, cele două ţări fiind singurele state membre ale Uniu­nii Europene care au luat decizii atât de dure. Astfel, atât România, cât şi Letonia par a fi experimente controlate pentru ipoteza că bene­fi­cii­­le unor politici îndrăzneţe de auste­ri­tate vor fi mai mari, întotdeauna, de­cât impactul negativ al declinului ve­niturilor din taxe, la care reduceri­le de cheltuieli au contribuit în primă fa­ză, afirmă Cornel Ban, doctor în re­laţii internaţionale şi politici com­pa­rate la Universitatea din Maryland, SUA. Dimensiunea mai mare a României, dependenţa ridicată de consumul intern, rata ridicată de sindicalizare, sindicatele active şi rigiditatea pieţei muncii fac experienţa ţării şi mai relevantă pentru discuţia privind adoptarea unor programe mai dure de ajustare în Portugalia şi Grecia.

"Pe termen lung, situaţia s-ar putea îmbunătăţi, dar până acum austeritatea a adâncit declinul, a crescut şomajul şi a declanşat un atac fără precedent asupra serviciilor de bază. Când poliţiştii se revoltă în faţa sediului Preşedinţiei, iar angajaţii din finanţele publice îl iau ostatic pe ministru din cauza unor tăieri de salariu de-ţi pică faţa, aşa cum s-a întâmplat în toamna aceasta în România, probabil că ar trebui să devenim mai precauţi la atracţia măsurilor de austeritate", notează economistul.

Ban a răspuns în articolul postat de Financial Times unui comentariu aparţinând lui Wolfgang Münchau, editor asociat al publicaţiei britanice, care susţine că Germania, prin intermediul cancelarului Angela Merkel, a reuşit să impună Uniunii Europene viziunea germană de administrare a crizei, ajustarea prin reducerea drastică a deficitului şi, dacă este necesar, prin deflaţie.

Răspunsul Europei la criză nu este de a rezolva direct dezechilibrele majore create între centru şi periferie, ci de a insista pe disciplină fiscală şi re­forme structurale, consideră Münchau. Cornel Ban a absolvit doctora­tul anul acesta la Universitatea din Maryland cu disertaţia "Neoliberalis­mul în transformare: Idei şi schimbări eco­nomice în Spania şi România". Ban este director adjunct al Programului Studii de Dezvoltare la Institutul Watson pentru studii inter­na­ţio­na­le din cadrul Universităţii Brown din Rhode Island.

Disponibilizări şi noi tăieri de cheltuieli
Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional să continue în 2011 reducerea nu­mă­ru­lui de angajaţi în sectorul public şi să diminueze impozitele aplicate forţei de muncă doar dacă economia îşi va reveni, restrângeri de chel­­tuieli fiind prevăzute şi în sistemul asistenţei sociale. Angajamentele sunt incluse în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI după misiunea de evaluare din toamna acestui an, iar aplica­rea lor pregăteşte noul acord pe ca­re Ro­mânia vrea să îl semneze cu FMI anul viitor. Ce trebuie să facă Guvernul Boc pentru a primi în continuare banii FMI:
– Scăderea numărului de angajaţi în sectorul public va continua şi anul viitor.
– Stimulentele pentru bugetari vor fi calculate ca un plafon maximal, nu ca un nivel obligatoriu, şi vor fi acordate, în limita acestui plafon total, strict în raport cu resursele bugetare şi doar sub formă de premiere pentru rezultate importante în colectări de taxe.
– Ajutorul de şomaj nu va mai fi calculat în raport cu nivelul salariului minim. Ajutorul acordat şomerilor nu va creşte o dată cu majorarea salarială din 2011.
– Numărul de internări în spitale va scădea cu 10% faţă de nivelul din acest an, iar adaosul acceptat pentru medicamentele utilizate în tra­tarea cancerului, diabetului, HIV/SIDA, TBC va fi redus la maximum 1,5% pentru achiziţii cu amă­­nun­tul şi 4% pentru cumpărări angro.
– Sistemul de plată al medicilor de familie va fi modificat, astfel încât aceştia să primească 50% pentru plata per capita (faţă de 70% în prezent), în favoarea plăţii per serviciu (limitată în prezent la 30%).
– Pachetul de beneficii asigurate de stat în sistemul medical va fi revi­zuit cu asistenţa Băncii Mondiale, astfel încât să nu mai fie acoperite servicii de sănătate costisitoare şi care nu sunt esenţiale.
– Pentru a îmbunătăţi controlul fi­nan­ciar asupra sectorului, Guvernul va limita sumele nominale aferente serviciilor trimestriale contractate cu spitalele, medicii de îngrijire primară şi farmaciile la sumele bugetate.
– Guvernul va acorda prioritate pro­gramelor sprijinite din fonduri eu­ropene când va decide noi inves­ti­ţii, iar Unitatea de Management a pro­iec­telor UE va trece de la Finan­ţe în subordinea premierului, cu au­­to­ri­tatea de a lua măsuri în mi­nistere pentru accelerarea absorbţiei.
– Executivul va cere Consiliului de Miniştri ai Uniunii Europene să aprobe creşterea de la 35.000 de euro la 50.000 de euro a pragului cifrei de afaceri sau a veniturilor peste care firmele sunt obligate să se înregistreze şi să plătească TVA.
– Vor fi introduse noi criterii pentru clasificarea contribuabililor în mici, mijlocii şi mari.
– Reducerea impozitării forţei de muncă va fi luată în calcul doar dacă economia îşi va reveni şi va crea suficient "spaţiu fiscal", până atunci sistemul de impozitare urmând să rămână neschimbat.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Profitul celei mai mari companii româneaști de petrol se prăbușește

Profitul celei mai mari companii româneaști de petrol se prăbușește
Compania OMV Petrom a înregistrat un profit net cu 70% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 826 de milioane de lei. Veniturile din vânzări au scăzut cu 17%, până la 15,1 miliarde...

Weekendul schimbărilor. Reguli noi din 1 noiembrie

Weekendul schimbărilor. Reguli noi din 1 noiembrie
În zilele acestui sfârșit de săptămână (31 octombrie - 1 noiembrie) se vor „alinia” mai multe termene stabilite anterior ca date de intrare în vigoare a unor reglementări noi. Principalele schimbări vor...

MFP: Tratamentul anti-Covid a dublat deficitul

MFP: Tratamentul anti-Covid a dublat deficitul
Guvernul ne spune că sumele „lăsate în economie” pentru combaterea crizei au generat mai mult de jumătate din deficitul bugetar. Mediul de afaceri nu dă semne însă că ar fi beneficiat de mare ajutor,...

Cercetătorii și specialiștii sunt așteptați la primul târg de invenții și inovații din domeniul alimentar

Cercetătorii și specialiștii sunt așteptați la primul târg de invenții și inovații din domeniul alimentar
La sfârșitul lunii noiembrie va avea loc primul târg de invenții și inovații din domeniul alimentar din România, INOVALIMENT. Evenimentul se va desfășura online, în perioada 23-27 noiembrie 2020, și este...

Investițiile străine se prăbușesc

Investițiile străine se prăbușesc
Investiţiile străine directe la nivel global vor scădea cu 40% în 2020, pe fondul temerilor privind o recesiune profundă, estimează Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD). În primul...

Cîțu: Deficit peste 6% la nouă luni

Cîțu: Deficit peste 6% la nouă luni
Deficitul bugetar pe primele nouă luni din 2020 este de 67,27 miliarde de lei, sau 6,36% din Produsul Intern Brut (PIB), a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu. Potrivit acestuia, țara noastră...

Conform noii directive europene, statele membre trebuie să anunţe Comisia Europeană cu privire la orice proiect de lege ce conţine reglementări tehnice

Conform noii directive europene, statele membre trebuie să anunţe Comisia Europeană cu privire la orice proiect de lege ce conţine reglementări tehnice
Directiva (EU) 2015/1535 prin care statele membre trebuie să anunţe Comisia cu privire la orice proiect de lege ce conţine reglementări tehnice, înainte de adoptarea acestuia, îşi propune să prevină crearea de...

Schimbări rele pe piața muncii. Angajații acceptă condiții sub nivelul lor

Schimbări rele pe piața muncii. Angajații acceptă condiții sub nivelul lor
Pandemia de coronavirus aduce schimbări majore pe piața muncii din România. Persoanele care și-au căutat un loc de muncă, începând din luna martie, au fost de acord să lucreze în posturi inferioare...

Industria, motorul economiei românești

Industria, motorul economiei românești
Industria reprezintă în România 24,1% din valoarea adăugată, țara noastră fiind printre statele UE unde această ramură a economiei este cea mai dezvoltată.  În funcție de producția generată,...

Patru din cinci case nu au asigurare la cutremur

Patru din cinci case nu au asigurare la cutremur
Din cele 9 milioane de locuințe existente în fondul locativ național, mai puțin de două milioane au asigurare împotriva dezastrelor naturale (cutremur, inundații, alunecări de teren), ceea ce înseamnă că...

Deși mai scumpe, creditele în lei atrag românii

Deși mai scumpe, creditele în lei atrag românii
Creditele în lei, care au dobândă mai mare, au crescut, iar cele în valută au scăzut,pe fondul deprecierii monedei naționale, în cele șase luni scurse de la introducerea actului normativ care permite amânarea...

Inițiativa celor Trei Mări va pompa bani grei în România

Inițiativa celor Trei Mări va pompa bani grei în România
Reprezentanții la vârf ai mediului de afaceri din țările membre ale Inițiativei celor Trei Mări (I3M), printre care și România, reuniți zilele acestea la Tallinn, în Estonia, au pe masa negocierilor crearea...

Majorarea pensiilor și alocațiilor, impact de 13 mld. lei în prima lună

Majorarea pensiilor și alocațiilor, impact de 13 mld. lei în prima lună
Cheltuielile bugetare cu asistența socială (din care pensiile și alocațiile copiilor reprezintă peste 80%) au urcat cu 12,9 miliarde de lei în septembrie - prima lună în care fuseseră majorate - față de...

70 mld. lei, activele Pilonului II de pensii

70 mld. lei, activele Pilonului II de pensii
La mijlocul lunii octombrie, titlurile de stat reprezentau 67,2% din plasamentele realizate de cele şapte fonduri de pensii private autorizate pentru Pilonul II. Per total, valoarea activului net era de 70,031 miliarde...
Serviciul de email marketing furnizat de