x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România este a doua după Rusia în ceea ce priveşte bogăţiile naturale. "Suntem risipitorii Europei"

0
Autor: IncomeMagazine 06 Mar 2013 - 08:08
În lumea petrolieră autohtonă circulă o vorbă: România este ţara europeană cu cele mai multe elemente din tabelul lui Mendeleev, după Rusia. E o mană cerească de care însă n-am profitat de-a lungul timpului, iar istoria ultimilor 150 de ani, de când se exploatează resursele energetice, a consemnat o risipă de nedescris, care continuă şi azi.

Petrolul a întreţinut maşina de război nazistă, a fost spoliat de sovieticii eliberatori şi a generat iluzii de industrializare peste măsură în vremea comunistă. Azi, exploatarea ţiţeiului beneficiază de o taxare cu mult sub cea din alte state. Gazul a urmat acelaşi curs al industrializării înainte de 1990 şi a reprezentat întotdeauna supapa salvatoare pentru industria chimică prin diverse subvenţii mascate. Industria autohtonă plăteşte cel mai ieftin gaz şi curent din Europa , dar este tributară unui management fără orizont strategic. Acestea sunt cauzele principale care au făcut ca România să fie cea mai risipitoare ţară de pe continent.

Citeste si Bulgaria 5 – România 0. Succesul bulgăresc şi eşecul românesc

La începutul lunii octombrie a anului trecut, omul de ştiinţă şi politicianul german Ernst Ulrich von Weizsäcker a susţinut în faţa unei asistenţe selecte, strânsă cu ocazia summit-ului Clubului de la Roma ţinut Bucureşti, că stoparea risipirii resurselor naturale se poate face prin creşterea preţurilor la energie, iar efectul imediat este acela că firmele vor investi mai mult în tehnlogie. „Lăsaţi energia să se scumpească oricât. Dacă nu, scumpiţi-o voi forţat, pentru că asta nu va omorî pe nimeni.

Aşa vor fi protejate rezervele naturale şi acest lucru va forţa întreprinderile să fie eficiente, adică să caute alte tăieri de costuri, şi va impulsiona cercetarea în tehnologii noi!”, susţinea von Weizsäcker în sala de conferinţe a Băncii Naţionale a României. Aceste afirmaţii au fost făcute mai mult sau mai puţin întâmplător într-o ţară în care resursele sunt ieftine şi unde risipa a fost de foarte multe ori reglementată de autorităţi. Realitatea internă ne arată că avem o industrie chimică energofagă şi că orice creştere de preţ a gazului ar putea să ducă la faliment, dar şi că dispunem de termocentrale pe cărbune şi pe gaze naturale depăşite fizic şi de combinate siderurgice şi metalurgice care sunt încă suspecte pentru neîndeplinirea obligaţiei de investiţii prevăzută în diversele contracte de privatizare. Populaţia plăteşte cel mai ieftin gaz şi curent din Europa pentru că diversele puteri au rezonat mai degrabă cu interesul electoral decât cu cerinţele de construcţie a unei pieţe energetice unice impuse de Uniunea Europeană, care ar presupune până la urmă tarife asemănătoare la utilităţi în statele membre. În plus, cele mai multe CET-uri care ard combustibil convenţional consumă resurse financiare enorme şi poluează mediul înconjurător.

Citeste si Industria bancară din Romania şi scheletele din dulap

Unităţile şi-au depăşit în marea lor parte durata de viaţă, iar reţelele de distribuţie de agent termic încălzesc aiurea solul şi aerul patriei, generând pierderi de peste 2 miliarde de lei anual.

„Suntem risipitorii Europei”, susţine fără echivoc Emil Calotă, fost primar al oraşului Ploieşti şi actual vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Citeste si Companiile care nu-i pot despăgubi pe români în caz de calamitate

Gaze ieftine pentru agricultura altora
„În anii 1970-1980 am construit o întreagă industrie şi pentru asta am avut nevoie de mai mult gaz şi petrol. Am început să cumpărăm de la ruşi, dar am ajuns la producţii interne record. În anii ’80 am ajuns la un vârf de 36 miliarde de metri cubi de gaze şi 11 milioane de tone de ţiţei. Prelucram, produceam şi apoi exportam către ţările arabe sau africane care apoi nu ne mai plăteau. Astăzi nu se mai produc decât 11-12 miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 4 milioane tone de ţiţei. Evident că vorbim de risipă”, spune un fost director al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), care a dorit să îi fie declinată identitatea.

Dacă petrolul funcţionează după regulile cotaţiilor internaţionale, în schimb gazul poate fi folosit drept unealtă politică sau economică în funcţie de interese. De exemplu, preţul producţiei interne de gaz este stabilit de ANRE şi se află în prezent la o treime faţă de cel din Rusia. Acest preţ scăzut a alimentat în urmă cu doi-trei ani combinatele chimice ale magnatului Ioan Niculae şi societatea Azomureş, aflată atunci în proprietatea unei companii turceşti, iar baza legală a fost o lege dată chiar de Parlament. Actul normativ stipula că aceste societăţi nu sunt obligate să achiziţioneze gaze din import. Ce s-a întâmplat?

Citeste si despre cine a castigat din risipa Romaniei

Citeste si Manager vizionar cu dosar penal

Citeşte mai multe despre:   gaze naturale

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ce spune Virgil Popescu despre scumpirea energiei. Motivele creșterii prețurilor

Ce spune Virgil Popescu despre scumpirea energiei. Motivele creșterii prețurilor
Piețele externe, certificatele CO2, problemele cu vântul, precum și revenirea economică, care a dus la creșterea cererii de electrictate și gaze, sunt factorii care au dus la creșterea prețului energiei, a declar...

Leul câștigă teren în fața euro, dar pierde teren cu dolarul american

Leul câștigă teren în fața euro, dar pierde teren cu dolarul american
Moneda naţională s-a apreciat luni în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9488 lei, în scădere cu 0,03 bani (-0,01%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9491...

Romgaz vrea să împrumute 350 de milioane de euro pentru proiectul din Marea Neagră

Romgaz vrea să împrumute 350 de milioane de euro pentru proiectul din Marea Neagră
Compania națională Romgaz vrea să împrumute 350 de milioane de euro printr-un credit sindicalizat de pe piaţa bancară pentru a cumpăra de la Exxon participaţia gigantului american din proiectul de gaze cu...

Creșteri la BVB. Cele mai ilichide 19 acțiuni și dividendele au înregistrat un avans de peste 33%

Creșteri la BVB. Cele mai ilichide 19 acțiuni și dividendele au înregistrat un avans de peste 33%
Indicele local BET-TR, care reflectă evoluţia celor mai lichide 19 acţiuni listate la BVB şi dividendele distribuite de acestea, înregistrează o creştere de 33,5% de la începutul acestui an, la un maxim istoric...

„Formula Black-Scholes”, bomba care a copt criza financiară din 2007

„Formula Black-Scholes”, bomba care a copt criza financiară din 2007
Galerie Foto Teoria riscului ca filosofie exhaustivă a afacerilor a fost vândută pe Wall Street de un singur om, în anul 1982. Robert Dall citise în prealabil scrierile a doi economiști de la Harvard: Fischer Black și Myron Sc...

Consumatorul vulnerabil, salvat cu un formular de 14 pagini şi cu condiţia să nu muncească

Consumatorul vulnerabil, salvat cu un formular de 14 pagini şi cu condiţia să nu muncească
Galerie Foto Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică normele de aplicare a Legii consumatorului vulnerabil de energie care se va aplica începând cu data de 1 noiembrie. Principalele măsuri de sprijin în scopul prevenirii...

Restanțele la creditele în lei au crescut în august 2021. Ce s-a întâmplat cu creditele în valută

Restanțele la creditele în lei au crescut în august 2021. Ce s-a întâmplat cu creditele în valută
Valoarea totală a restanțelor la creditele în lei ale populației și companiilor a ajuns la 4,58 miliarde de lei în august 2021, cu 1,23% mai mare comparativ cu luna precedentă. Creditele în valută s-au redus la...

UPDATE Veste ULUITOARE din Regatul Unit. Ce au decis autoritățile britanice pe piața muncii

UPDATE Veste ULUITOARE din Regatul Unit. Ce au decis autoritățile britanice pe piața muncii
Hotărârea autortăților de la Londra de a emite circa 5.000 de vize temporare doar pentru șoferii de camion din străinătate este o soluție pe termen scurt  care nu va rezolva problema. Mai mult, riscă să...

BVB a încheiat în urcare ședința de vineri. Tranzacții de 216 milioane de lei

BVB a încheiat în urcare ședința de vineri. Tranzacții de 216 milioane de lei
Tranzacțiile la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au fost de circa 216 milioane de lei, vineri. Ședința s-a încheiat cu majoritatea indicilor în urcare.  Dintre acestea, 140,43 de milioane de...

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor
Companiile anticipează creşteri salariale de 5% pentru acest an şi 2022, cel mai mare avans fiind aşteptat în retail şi industria producătoare auto, angajatorii orientîndu-se către asigurări de...

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business
Anul 2020 ne-a forțat o perspectiva nouă din care să privim sănătatea individuală și colectivă, subliniindu-i importanța atât pentru asigurarea predictibilității, productivității și competitivității la...

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale
Galerie Foto Firma McKinsey „consiliază” 90 din cele 100 cele mai mari companii de pe lista revistei Fortune și zeci de guverne din varii locuri de pe mapamond. Noi recruți sunt selectați din rândurile bursierilor Rhodes...

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc
Cazinourile fizice și online se bucură de un succes imens, iar industria jocurilor de noroc la nivel global are un avânt fără precedent. Oameni din toată lumea, cu ocupații diferite, din diverse straturi sociale...

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună
Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) este în proces de preluare a celor 160.000 de dosare de daună ale City Insurance, spune Valentin Ionescu, director la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),...
Serviciul de email marketing furnizat de