x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România, în echipă cu Franța, joacă „meciul nuclear”

0
Autor: Dan  Constantin 28 Oct 2021 - 07:10
România, în echipă cu Franța, joacă „meciul nuclear”


Programul României de dezvoltare a energiei nucleare este legat și de politica Uniunii Europene în domeniul energiei, fiind condiționat de amplul pachet de politici pentru schimbările climatice. Includerea energiei atomoelectrice în rândul energiei curate, ca o cale pentru tranziția energetică spre emisii zero carbon, are o miză economică decisivă pentru susținerea programelor, inclusiv prin bugetele UE și accesul la finanțări din partea instituțiilor internaționale. România are, în acest sens, o poziție similară cu a Franței, dar la Bruxelles, în Consiliul European, nu  s-a adoptat o decizie clară de susținere a filierei nucleare. La reuniunea mondială privind schimbările climatice, COP-26, care începe duminică, la Glasgow, se va juca o nouă rundă în „meciul nuclear”.  

 

La zece ani după dezastrul de la Fukushima, industria atomică are mari speranțe că se va încheia „iarna nucleară”. Programele de investiții în centrale nuclearo-electrice sunt revigorate în multe state, revin în actualitate proiecte înghețate de teama unui dezastru radioactiv, dar și de protestele violente ale mișcării Greeenpeace, devenită o forță politică la nivel european. România are în curs proiectul de construire a grupurilor 3 și 4 la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Nu este o investiție singulară în regiune. Bulgaria demarează recuplarea centralei de la Belene, Ungaria a pornit și ea proiectul de la Pecs. În Franța, energia nucleară a fost definită ca „energia viitorului”, cu o susținere financiară substanțială și sprijin politic de la Palatul Elysee. Sunt însă și țări reticente la reluarea acestui drum. Germania a trecut la închiderea centralelor nucleare, Austria nu le include în proiectele fezabile. „Meciul nuclear” nu este încă jucat în balanța energetică globală.

 

Lucru rar: Iohannis are un punct de vedere tranșant  

 

 La reuniunea de săptămâna trecută a Consiliului European, problema prețurilor la energie și criza gazului au fost subiecte prioritare pe agenda liderilor. În acest cadru, România a exprimat, după multă vreme, un punct de vedere tranșant, susținând propriile interese naționale. Klaus Iohannis a declarat răspicat că „opinia noastră, în România, este că trebuie  să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă pe nuclear”. Președintele a adăugat la pachetul de politică energetică și includerea gazului natural între materiile prime care nu trebuie excluse din tranziția energetică. „În același timp, noi, în România, suntem hotărâți și trebuie să folosim gazul natural pentru încălzire, pentru generarea de electricitate și în industrie. Deci trebuie să avem energie nucleară și gaz. Pentru asta ar fi excelent și am prezentat, și am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numește un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear și gaz, într-o formulare mai științifică. Am solicitat foarte ferm Comisiei să vină cu acest act delegat cât se poate de repede, încă din această toamnă”. 

 

Alianța franco-română, la Bruxelles

 

Baletul diplomatic pe această temă are o miză excepțională nu doar pentru România. Programul de investiții pentru Cernavodă se ridică la circa 8 miliarde de dolari. Președintele Macron a plasat energetica nucleară în centrul programului de reindustrializare a Franței cu o alocare globală de 30 de miliarde de euro până în anul 2030. Macron declară la fel de hotărât ca și Iohannis: Viitorul nostru energetic și ecologic depinde de energia nucleară. Așadar, parteneriatul strategic franco-român, care a dat multe rateuri în ultimii ani, poate fi relansat de energetica nucleară.

La Bruxelles, România și Franța, profitând de dezbaterea privind criza prețurilor, au pledat pentru includerea energiei nucleare între sursele verzi de energie. „România este parte din grupul statelor europene care dorește să continue producerea energiei electrice, a electricității în centrale nucleare. Așa cum s-a exprimat Franța, fix așa ne exprimăm și noi”, a spus Iohannis.

 

Majoritatea nu e suficientă

 

Dezbaterile din Consiliul European din 21-22 octombrie nu au fost deloc liniștite, divergențele de opinii fiind foarte clare între taberele pro și contra energeticii nucleare. Iohannis explică didactic: „Nu toată lumea în Europa dorește aceste lucruri și sunt două grupuri: un grup de state în care ne numărăm și noi, Franța și alții, care folosesc și acum centralele nucleare și gazul și doresc s-o facă și în continuare, sunt alții care sunt mai reticenți. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Pentru România, un lucru este foarte clar, noi vom dezvolta centrale nucleare și vom dezvolta și rețeaua de gaz metan. Optimal ar fi, sigur, să beneficiem și de finanțare, și de fonduri europene”. 

Adversarii declarați ai filierei nucleare au rămas, după „dezertarea” Olandei, doar Germania, Austria și Danemarca. „Sunt mai puțini decât degetele de la o singură mână”, spunea Macron, dar matematica majorității nu este suficientă în acest dosar complicat, care impune schimbări de calcul în jocul de formare a prețurilor - așa-numita taxonomie. Or, comisarul pentru finanțe apreciază că decizia Comisiei, cerută imperativ de liderii grupului „pro-nuclear”, va fi luată doar după discuția cu noul guvern german, adică în 2022. Germania, care va avea, după alegeri, un guvern de coaliție în care verzii sunt cu mare probabilitate incluși, are o politică energetică „gri”. Vrea să închidă în continuare centralele nucleare, dar se bazează în mare proporție pe gaz în balanța energetică. Dacă energia atomoelectrică are emisii zero de carbon, gazul este mult „carbonatat”, deci apare o ruptură de logică în optica germană. Adversarii energiei nucleare își bazează poziția prin faptul că „tabăra pro” bagă sub preș riscurile care s-au transformat în catastrofe la Cernobîl și Fukushima, la care se adaugă problemele deșeurilor radioactive, costurile de dezmembrare ale centralelor după epuizarea duratei lor de viață.

 

Iohannis și Macron sunt strâns legați pe filiera energiei nucleare, devenită trambulină pentru relansarea parteneriatului strategic franco-român, care a dat multe rateuri în ultimii ani


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Acţiunile UiPath continuă să scadă la bursa din New York

Acţiunile UiPath continuă să scadă la bursa din New York
Acţiunile UiPath, cel mai mare startup IT românesc, listat la bursa din New York, au scăzut cu 8,95% la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de ieri, arată Yahoo Finance. Spre...

58% dintre multinaționale se așteaptă la creșterea taxelor și impozitelor

58% dintre multinaționale se așteaptă la creșterea taxelor și impozitelor
Peste jumătate dintre companiile din întreaga lume, respectiv 58%, se aşteaptă la o creștere a fiscalităţii în ţările unde au rezidența fiscală  companiile mamă, ca urmare a...

Cum poți să atragi mai mulți clienți în magazin?

Cum poți să atragi mai mulți clienți în magazin?
Este esențial să învățați cum să atrageți atenția clienților și să învățați cum puteți folosi sistemele de afișare pentru a încuraja oamenii să intre în magazin. Totul se bazează pe felul în...

Ce măsuri vrea să ia Adrian Câciu cu prima tranșă din PNRR

Ce măsuri vrea să ia Adrian Câciu cu prima tranșă din PNRR
Trebuie să punem rapid acești bani la treabă în folosul comunităților din întreaga țară, transmite ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, după ce Comisia Europeană a anunțat că trimiterea primei tranșe din P...

Prima tranșă din PNRR ajunge în România. 1,8 miliarde de euro pentru investiții

Prima tranșă din PNRR ajunge în România. 1,8 miliarde de euro pentru investiții
Comisia Europeană a trimis României, astăzi, 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate prin Programul de redresare și reziliență...

Prețurile la energie au EXPLODAT. Scumpiri cu aproape 75% în octombrie 2021

Prețurile la energie au EXPLODAT. Scumpiri cu aproape 75% în octombrie 2021
Costurile producţiei industriale pe piaţă internă şi externă, s-au majorat cu 26,8% în octombrie 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Cele mai mari creșteri au fost la energie, cu...

Șomajul se situează la 5,3% în octombrie 2021

Șomajul se situează la 5,3% în octombrie 2021
Șomajul se situa la 5,3% în octombrie 2021, același nivel cu luna anterioară, arată iNS.  Se aflau 438.000 de persoane între 15-74 de ani fără loc de muncă. Totodată, erau 5,7% bărbați și 4,8%...

Cod roșu: În România prețul energiei spot a crescut luna trecută de peste 4 ori față de noiembrie 2020

Cod roșu: În România prețul energiei spot a crescut luna trecută de peste 4 ori față de noiembrie 2020
Galerie Foto Prețul energiei pe piața pentru ziua următoare (PZU) doboară recorduri după recorduri în Europa, dând frisoane atât guvernelor, cât și consumatorilor. Deocamdată, UE nu a reușit să stăvilească această...

Tranziția energetică stoarce planeta de metale

Tranziția energetică stoarce planeta de metale
Epoca „verde” a energeticii și digitalizării scoate în prim-plan, ca mari vedete, metalele și elementele rare din tabelul lui Mendeleev. Mineritul, chimia și metalurgia, specializări ale ingineriei care...

Terenul arabil din România, mai scump decât în Franța

Terenul arabil din România, mai scump decât în Franța
Prețurile medii ale terenurilor arabile din România le depășesc pe cele din alte state UE, precum Franța sau Ungaria, arată datele Eurostat. Astfel, acesta se ridica la 7.163 euro/hectar în 2020 în țara noa...

România, printre cei mai mari exportatori de grâu. Egiptul a achiziționat 240.000 de tone

România, printre cei mai mari exportatori de grâu. Egiptul a achiziționat 240.000 de tone
Egiptul, cel mai mare importator mondial de grâu, a achiziționat circa 600.000 de tone din România, Rusia şi Ucraina, cu livrare în intervalul 9-20 ianuarie 2022, a anunțat Autoritatea Generală...

Aproape 30.000 de români tranzacţionează activ la bursă, de la 16.000 în urmă cu doi ani

Aproape 30.000 de români tranzacţionează activ la bursă, de la 16.000 în urmă cu doi ani
Circa 28.250 de investitori tranzacţionau activ la bursa de la Bucureşti la final de septembrie 2021, adică au realizat cel puţin o tranzacţie în ultimele şase luni, aşadar din martie, ceea ce potrivit datelor re...

BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei. O premieră pentru România

BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei. O premieră pentru România
BNR pune în circulație bancnota de 20 de lei de la 1 decembrie 2021. Pe aceasta este imprimată, în premieră, o personalitate feminină, Ecatrina Teodoroiu. "Se răspunde astfel interesului public legitim, care a...

Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București, premiată la Gala „Femei care Schimbă România”

Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București,  premiată la Gala „Femei care Schimbă România”
La finalul săptămânii trecute, Marieta Seba, directoarea generală a Companiei de Librării București, a fost premiată în cadrul Galei „Femei care Schimbă România”, un eveniment dedicat excelenței feminine...

Premierul Ciucă, pe șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România: va fi gata înainte de termen

Premierul Ciucă, pe șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România: va fi gata înainte de termen
Premierul Ciucă a vizitat șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România și a anunțat că obiectivul va fi inaugurat înainte de termen. Am primit garanții că va fi deschis traficul pe patru benzi, a sp...
Serviciul de email marketing furnizat de