Miliarde îngropate: zăcămintele mai scumpe decât aurul României

Se ştie că România este o ţară bogată în resurse minerale, dar realitatea este că nu ştim cât mai înseamnă această bogăţie ascunsă în mii de zăcăminte. Ultima reevaluare cantitativă a ei a fost făcută în urmă cu 15 ani. De atunci, cererea din ce în ce mai mare de materii prime a dus la exploatarea masivă a resurselor minerale, iar în paralel au fost descoperite noi zăcăminte. La nivelul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) se află în plină desfăşurare o acţiune de reevaluare cantitativă, calitativă şi valorică a peste 700 de zăcăminte de minerale solide, după care se va trece la cele de ape minerale şi petrol. Care este valoarea acestor zăcăminte în bani este însă greu de cuantificat, dar pentru specialişti valoarea unui zăcământ este dată de mărimea şi calitatea lui.

În cadrul acestei acţiuni, derulate de ANRM, au fost până acum reevaluate circa 60 de zăcăminte de minereuri, cărbune, materiale de construcţii etc şi au fost deja emise 36 de hotărâri de guvern vizând înregistrarea rezervelor reale la actualul nivel de detaliere şi cunoaştere. Noile valori ale rezervelor sunt înregistrate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, în condiţiile în care sunt zăcăminte la care nu s-a făcut niciodată evaluarea rezervei, existând doar o omologare iniţială a ei.

În 1925 România realiza prima sa bază de date privind zăcămintele. După mai bine de 40 de ani, în 1968, datele geologice erau introduse pentru prima dată într-un calculator luat de la americani. Ulterior, în 1971, a mai fost cumpărat un calculator, tot de la americani, pentru stocarea datelor. Între anii 1997-1999, ANRM realizase una dintre cele mai performante baze de date din industria petrolieră. Astăzi, toate datele stocate atunci cu mari eforturi sunt pierdute. Ele trebuie acum reîncărcate.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Am pus cruce exploatării aurului

Rezervele de minereuri auro-argentifere sunt estimate la 760 de tone, conform datelor disponibile. În România nu se mai exploatează însă aur din 2007, după ce toate exploataţiile au fost închise pentru că nu mai erau rentabile din cauza tehnologiilor depăşite şi a costurilor mari de producţie. În anii care au urmat, tehnologiile s-au îmbunătăţit, au apărut altele noi, dar România nu a mai deschis minele de aur. Într-un top al celor mai mari 50 de mine şi zăcăminte de aur neexploatate din lume, publicat în 2012 de Natural Resources Holdings, zăcământul de la Roşia Montană era plasat pe locul 17, el fiind evaluat la 18,5 milioane de uncii de aur. Un alt zăcământ, cel de la Rovina, era estimat la 6,96 milioane uncii de aur şi ocupa poziţia 47 în top. Acum, singurul aur exploatat este cel care apare în asociere cu minereurile polimetalice.

Fără industrie de prelucrare a neferoaselor

Zăcămintele de cupru sunt estimate la aproximativ două miliarde de tone, iar compania de stat Cupru Min deține drepturile de exploatare pentru cel mai mare zăcământ din România, cel de la Roșia Poieni, unde sunt localizate 60% din rezervele ţării. Deşi suntem ţara europeană cu cele mai mari rezerve de cupru, industria prelucrătoare ne lipseşte. Am avut, dar am distrus-o după 1990, iar acum trimitem la export concentratul de minereu de cupru şi importăm produse prelucrate. În 1990 aveam trei combinate unde se făcea prelucrarea, dar, rând pe rând, toate au fost distruse de privatizări eşuate. În timp ce Sometra Copşa Mică, Apelum Zlatna şi Phoenix Baia Mare (ex-Cuprom) au devenit istorie, vecinii noştri, bulgarii şi sârbii, şi-au dezvoltat în ultimii ani o puternică industrie de prelucrare a neferoaselor.

90 mil. tone de minereuri polimetalice

O altă resursă importantă este reprezentată de minereurile polimetalice. Conform Enciclopediei Economice a Resurselor Minerale, în ţara noastră există 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice. Într-o tonă de minereu polimetalic se găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu.

Hidrogenul galben poate salva cărbunele

Rezervele de cărbune ale României sunt mari, dar noua politică de mediu a Uniunii Europene, cunoscuă sub numele de Green Deal, impune renunţarea la tehnologiile poluante. Datele actuale arată că ţara noastră dispune de rezerve de huilă de circa două miliarde tone, din care 600 milioane de tone se află în perimetre exploatate. De asemenea, resursele de lignit din România sunt estimate la 690 milioane de tone, din care exploatabile în perimetre concesionate, 290 milioane de tone. Această resursă vitală pentru sistemul energetic românesc va trebui înlocuită cu surse mai puţin poluante, dar cărbunele ar putea să nu iasă din scenă complet, existând deja tehnologii care îl pot transforma în syngas, motorină sintetică şi hidrogen ( H2 galben – provenit din combustibili fosili). Hidrogenul, ca alternativă energetică, nu mai este de mult în Europa doar un subiect de discuţii. Deja există multe instalaţii care produc hidrogenul verde (provenit din biomasă), iar Germania a alocat recent nouă miliarde de euro pentru dezvoltarea industriei hidrogenului. România se află încă în faza contemplativă.

239 de zăcăminte cu ape minerale naturale, terapeutice, geotermale, gazele necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice sunt în România

Metalele rare, uitate în adâncuri

România este una dintre puţinele ţări din Europa care deţine resurse de metale rare. De exemplu, înainte de 1989 eram a şasea ţară din lume, după S.U.A, U.R.S.S, China, Japonia şi Franţa, care produceam zirconium, din el fabricându-se capsulele în care se depozitează combustibilul nuclear pentru centrala de la Cernavodă. De asemenea, extrăgeam titaniu, care se folosea în industria aerospaţială. Un alt metal era vanadiu, acesta fiind acum inclus de Comisia Europeană pe lista celor 30 de materii prime critice pentru UE. El este utilizat la obținerea de oțeluri speciale, iar aliajele cu vanadiu sunt utilizate în reactoarele nucleare, datorită slabei interactivităţi a elementului. Un alt minereu trecut pe lista UE este grafitul, materia primă din care se produce grafenul, un material de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul şi 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate, iar industria energetică îl foloseşte din ce în ce mai mult. Singura mină de grafit din România, situată în judeţul Gorj, producea în anii ‘90 circa 40.000 de tone pe an, dar acum este închisă.

Un element mai puţin cunoscut este telurul, care în Europa se găseşte doar la noi şi în Suedia, iar în lume mai deţin rezerve  China, SUA, Canada și Australia. Este un metal rar, folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aerospațială și în cea energetică, dar la noi nu se mai extrage.