x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Miliarde îngropate: zăcămintele mai scumpe decât aurul României

0
Autor: Adrian Stoica 02 Sep 2020 - 13:19
Miliarde îngropate: zăcămintele mai scumpe decât aurul României
Vezi galeria foto


Se ştie că România este o ţară bogată în resurse minerale, dar realitatea este că nu ştim cât mai înseamnă această bogăţie ascunsă în mii de zăcăminte. Ultima reevaluare cantitativă a ei a fost făcută în urmă cu 15 ani. De atunci, cererea din ce în ce mai mare de materii prime a dus la exploatarea masivă a resurselor minerale, iar în paralel au fost descoperite noi zăcăminte. La nivelul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) se află în plină desfăşurare o acţiune de reevaluare cantitativă, calitativă şi valorică a peste 700 de zăcăminte de minerale solide, după care se va trece la cele de ape minerale şi petrol. Care este valoarea acestor zăcăminte în bani este însă greu de cuantificat, dar pentru specialişti valoarea unui zăcământ este dată de mărimea şi calitatea lui.

 

În cadrul acestei acţiuni, derulate de ANRM, au fost până acum reevaluate circa 60 de zăcăminte de minereuri, cărbune, materiale de construcţii etc şi au fost deja emise 36 de hotărâri de guvern vizând înregistrarea rezervelor reale la actualul nivel de detaliere şi cunoaştere. Noile valori ale rezervelor sunt înregistrate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, în condiţiile în care sunt zăcăminte la care nu s-a făcut niciodată evaluarea rezervei, existând doar o omologare iniţială a ei.

 

În 1925 România realiza prima sa bază de date privind zăcămintele. După mai bine de 40 de ani, în 1968, datele geologice erau introduse pentru prima dată într-un calculator luat de la americani. Ulterior, în 1971, a mai fost cumpărat un calculator, tot de la americani, pentru stocarea datelor. Între anii 1997-1999, ANRM realizase una dintre cele mai performante baze de date din industria petrolieră. Astăzi, toate datele stocate atunci cu mari eforturi sunt pierdute. Ele trebuie acum reîncărcate.

 

 

Am pus cruce exploatării aurului

Rezervele de minereuri auro-argentifere sunt estimate la 760 de tone, conform datelor disponibile. În România nu se mai exploatează însă aur din 2007, după ce toate exploataţiile au fost închise pentru că nu mai erau rentabile din cauza tehnologiilor depăşite şi a costurilor mari de producţie. În anii care au urmat, tehnologiile s-au îmbunătăţit, au apărut altele noi, dar România nu a mai deschis minele de aur. Într-un top al celor mai mari 50 de mine şi zăcăminte de aur neexploatate din lume, publicat în 2012 de Natural Resources Holdings, zăcământul de la Roşia Montană era plasat pe locul 17, el fiind evaluat la 18,5 milioane de uncii de aur. Un alt zăcământ, cel de la Rovina, era estimat la 6,96 milioane uncii de aur şi ocupa poziţia 47 în top. Acum, singurul aur exploatat este cel care apare în asociere cu minereurile polimetalice.

 

Fără industrie de prelucrare a neferoaselor

Zăcămintele de cupru sunt estimate la aproximativ două miliarde de tone, iar compania de stat Cupru Min deține drepturile de exploatare pentru cel mai mare zăcământ din România, cel de la Roșia Poieni, unde sunt localizate 60% din rezervele ţării. Deşi suntem ţara europeană cu cele mai mari rezerve de cupru, industria prelucrătoare ne lipseşte. Am avut, dar am distrus-o după 1990, iar acum trimitem la export concentratul de minereu de cupru şi importăm produse prelucrate. În 1990 aveam trei combinate unde se făcea prelucrarea, dar, rând pe rând, toate au fost distruse de privatizări eşuate. În timp ce Sometra Copşa Mică, Apelum Zlatna şi Phoenix Baia Mare (ex-Cuprom) au devenit istorie, vecinii noştri, bulgarii şi sârbii, şi-au dezvoltat în ultimii ani o puternică industrie de prelucrare a neferoaselor.

 

 

 

90 mil. tone de minereuri polimetalice

O altă resursă importantă este reprezentată de minereurile polimetalice. Conform Enciclopediei Economice a Resurselor Minerale, în ţara noastră există 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice. Într-o tonă de minereu polimetalic se găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu.


Hidrogenul galben poate salva cărbunele

Rezervele de cărbune ale României sunt mari, dar noua politică de mediu a Uniunii Europene, cunoscuă sub numele de Green Deal, impune renunţarea la tehnologiile poluante. Datele actuale arată că ţara noastră dispune de rezerve de huilă de circa două miliarde tone, din care 600 milioane de tone se află în perimetre exploatate. De asemenea, resursele de lignit din România sunt estimate la 690 milioane de tone, din care exploatabile în perimetre concesionate, 290 milioane de tone. Această resursă vitală pentru sistemul energetic românesc va trebui înlocuită cu surse mai puţin poluante, dar cărbunele ar putea să nu iasă din scenă complet, existând deja tehnologii care îl pot transforma în syngas, motorină sintetică şi hidrogen ( H2 galben – provenit din combustibili fosili). Hidrogenul, ca alternativă energetică, nu mai este de mult în Europa doar un subiect de discuţii. Deja există multe instalaţii care produc hidrogenul verde (provenit din biomasă), iar Germania a alocat recent nouă miliarde de euro pentru dezvoltarea industriei hidrogenului. România se află încă în faza contemplativă.

 

 

 

239 de zăcăminte cu ape minerale naturale, terapeutice, geotermale, gazele necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice sunt în România

 

Metalele rare, uitate în adâncuri

România este una dintre puţinele ţări din Europa care deţine resurse de metale rare. De exemplu, înainte de 1989 eram a şasea ţară din lume, după S.U.A, U.R.S.S, China, Japonia şi Franţa, care produceam zirconium, din el fabricându-se capsulele în care se depozitează combustibilul nuclear pentru centrala de la Cernavodă. De asemenea, extrăgeam titaniu, care se folosea în industria aerospaţială. Un alt metal era vanadiu, acesta fiind acum inclus de Comisia Europeană pe lista celor 30 de materii prime critice pentru UE. El este utilizat la obținerea de oțeluri speciale, iar aliajele cu vanadiu sunt utilizate în reactoarele nucleare, datorită slabei interactivităţi a elementului. Un alt minereu trecut pe lista UE este grafitul, materia primă din care se produce grafenul, un material de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul şi 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate, iar industria energetică îl foloseşte din ce în ce mai mult. Singura mină de grafit din România, situată în judeţul Gorj, producea în anii ‘90 circa 40.000 de tone pe an, dar acum este închisă.

Un element mai puţin cunoscut este telurul, care în Europa se găseşte doar la noi şi în Suedia, iar în lume mai deţin rezerve  China, SUA, Canada și Australia. Este un metal rar, folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aerospațială și în cea energetică, dar la noi nu se mai extrage.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

VIDEO. Inspecția Economică din Ministerul de Finanțe, controale la mai multe primării. Primul raport, trimis la DNA

VIDEO. Inspecția Economică din Ministerul de Finanțe, controale la mai multe primării. Primul raport, trimis la DNA
Inspecția Economică din Ministerul de Finanțe face controale la mai multe primării și unități administrativ teritoriale, a informat, marți, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu. Primul raport a fost deja trimis...

Prudența, cuvântul de ordine pentru fondurile de pensii private. Structura investițiilor fondurilor de pensii private la 30 septembrie 2020

Prudența, cuvântul de ordine pentru fondurile de pensii private. Structura investițiilor fondurilor de pensii private la 30 septembrie 2020
Galerie Foto Volatilitatea ridicată generată de criza sanitară și, implicit,  de cea economico-financiară din trimestrul I al anului 2020 a determinat o atenție sporită față de evoluțiile pe termen scurt ale pieței de...

Statul a făcut mai mulți bani din țigări în 2020: British American Tobacco a plătit cu 500 de milioane de lei mai mult în primele 9 luni ale anului

Statul a făcut mai mulți bani din țigări în 2020: British American Tobacco a plătit cu 500 de milioane de lei mai mult în primele 9 luni ale anului
În primele 9 luni ale lui 2020, British American Tobacco a plătit statului cu 500 de milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, depășind astfel suma de 7 miliarde de lei. Contribuțiile...

Electricitatea în România pentru consumatorii casnici s-a scumpit. În majoritatea statelor UE a scăzut

Electricitatea în România pentru consumatorii casnici s-a scumpit. În majoritatea statelor UE a scăzut
Costul mediu al electricității pentru consumatorii casnici au scăzut în primul semestru din acest an, față de aceeași perioadă din 2019 în statele UE. Totuși, în câteva țări acestea au crescut în Lituania ...

Reprofilare în artizan de obiecte tradiționale

Reprofilare în artizan de obiecte tradiționale
Galerie Foto Piața produselor „hand made” și-a continuat tendința de creștere, chiar și în perioada de „lockdown”, iar marele avantaj este posibilitatea de a le vinde prin intermediul magazinelor online. În România...

Economia își revine în V, de la Vai și-amar de noi. Previziunile lui Cîțu, contrazise penibil de realitate și de estimările propriului Guvern

Economia își revine în V, de la Vai și-amar de noi. Previziunile lui Cîțu, contrazise penibil de realitate și de estimările propriului Guvern
Galerie Foto Noile estimări privind evoluția economiei în viitorul apropiat, publicate ieri într-o notă explicativă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), contrazic anticipațiile optimiste ale ministrului...

Dacă ai rămas fără un loc de muncă, e timpul să iei atitudine și să-ți găsești un job mai bun decât cel anterior

Dacă ai rămas fără un loc de muncă, e timpul să iei atitudine și să-ți găsești un job mai bun decât cel anterior
Galerie Foto Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în luna iunie a anului 2020, în România existau peste 450.000 de şomeri, cu 100.000 mai mulţi decât cu un an sau cu jumătate de an în urmă. Experții spun că...

Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an

Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an
Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an, construită pe o contracție economică de 4,2% și un PIB nominal de 1.050 miliarde lei. Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 5 miliarde...

Undă verde pentru cooperarea nucleară cu SUA

Undă verde pentru cooperarea nucleară cu SUA
Acordul Interguvernamental între SUA și România privind cooperarea în domeniul nuclear-civil a primit avizul din partea Comisiei Europene. Avizul permite autorităților române să continue demersurile în vederea...

Ministerul Finanţelor a împrumutat 461 mil. lei de la bănci

Ministerul Finanţelor a împrumutat 461 mil. lei de la bănci
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în septembrie 2031 şi s-a împrumutat cu 161 mil. lei peste nivelul de 300 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 3,42%,...

Astăzi începe primul târg din România dedicat exclusiv cercetării alimentare

Astăzi începe primul târg din România dedicat exclusiv cercetării alimentare
În perioada 23-27 noiembrie, timp de 5 zile vor avea loc prezentările lucrărilor științifice, susținute de cei peste 45 de cercetători și specialiști care s-au înscris la eveniment. De asemenea, în fiecare...

Eșalonarea datoriilor la Fisc s-a simplificat

Eșalonarea datoriilor la Fisc s-a simplificat
Acordarea eșalonării la plată a datoriilor restante către bugetul de stat se va obține printr-o procedură nouă, simplificată față de variantele anterioare, anunță Agenția Națională de Administrare...

Începe Târgul Internațional INOVALIMENT

Începe Târgul Internațional INOVALIMENT
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României organizează, în perioada 23-27 noiembrie 2020, prima ediție a Târgului Internațional de Invenții și Inovații din domeniul Alimentar...

Uniunea Europeană intră în „epoca lemnului”

Uniunea Europeană intră în „epoca lemnului”
Obiectivele ambițioase de transformare a Uniunii Europene (UE) într-o zonă neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050 și de reducere a 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2030...

Vânzările de mașini eco au crescut cu peste 15% în primele 10 luni din 2020

Vânzările de mașini eco au crescut cu peste 15% în primele 10 luni din 2020
Românii au început să cumpere autovehicule eco. Vânzările au crescut cu 15,15% în primel zece luni din acest an, comparativ cu același interval din 2019, potrivit Asociaţiei Producătorilor şi...
Serviciul de email marketing furnizat de