x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România, la dietă: cu venituri mici, câţi bugetari îşi permite

0
Autor: Adrian Stoica 09 Iun 2020 - 10:40
România, la dietă: cu venituri mici, câţi bugetari îşi permite


Criza economică asociată pandemiei de coronavirus a însemnat sistarea activităţii foarte multor firme sau închiderea lor. Zeci de mii de angajaţi din mediul privat s-au trezit peste noapte fie şomeri, fie trimişi în şomaj tehnic, cu diminuarea corespunzătoare a veniturilor. În tot acest timp, mulţi dintre angajaţii statului au fost lăsaţi acasă, într-un mic concediu, departe de pericolul COVID-19, dar au continuat să-şi încaseze salariile, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Situaţia din această perioadă readuce în actualitate o întrebare mai veche legată de numărul bugetarilor: sunt mulţi sau puţini? Dacă ar fi să răspundem din perspectiva nevoilor statului, am spune că sunt puţini, dar dacă ar fi să analizăm din perspectiva veniturilor bugetare, atunci putem spune că sunt prea mulţi. Deşi România este printre ultimele ţări din UE în ceea ce priveşte cheltuielile statului raportate la PIB, problema noastră este că veniturile sunt prea mici.

 

 

La începutul acestui an, potrivit ultimei statistici publicate de Ministerul Finanţelor, în România erau circa 1,24 milioane de bugetari. Dintre aceştia, 794.000 erau în administraţia centrală, iar 444.000, în administraţia locală. În administraţia centrală, 204.000 de angajaţi erau în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, 289.000, în învăţământ şi 17.000, în sistemul medical gestionat de Ministerul Sănătăţii.

 

Răsfăţaţii cu salarii de lux

 

La cei 1,24 milioane de angajaţi mai putem adăuga aproximativ 147.000 de angajaţi ai instituţiilor care şi-au tras - cu voie de la Parlament - un statut special, acela al autofinanţării pe banii din taxele datorate statului român de companiile care activează în diverse sectoare. Aici Legea salarizării personalului bugetar nu se aplică, iar sistemul de pile şi relaţii este cel care dictează angajările, pentru că salariile le bat pe cele din transnaţionalele de succes.

 

„Cel mai suplu stat din UE”

 

Dacă ar fi să ne raportăm strict la statistica Eurostat, în 2019 România avea cea mai mică pondere a bugetarilor în numărul salariaţilor din UE, cu 18,2%, în condiţiile în care media europeană era de 25,9%. De exemplu, în Bulgaria ponderea era de 20,5%, în Ungaria, de 22,4%, iar în Polonia ajungea la 24,1%. De asemenea, aveam 62 de angajaţi în sectorul public la 1.000 de locuitori, acesta fiind cel mai mic raport din UE. Analizând aceste cifre, am putea ajunge la concluzia că şi la noi ar mai fi loc destul pentru angajări în sistemul bugetar.

 

 

7.000.000 Atâția angajaţi erau în România la sfârşitul anului trecut

 

Cât costă aparatul bugetar

 

Cheltuielile de personal au însumat anul trecut 102,34 miliarde de lei, în creștere cu 18,8% comparativ cu 2018, potrivit execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor. Exprimate ca pondere în PIB, ele au crescut cu 0,8 puncte procentuale, de la 9% în 2018 la 9,8% în 2019.

Creşterea faţă de 2018 a fost determinată de majorarea salariilor ca urmare a aplicării Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, și - concomitent - de creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În plus, au fost achitate diferențele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2018 și sume aferente anului 2019 - pentru universitățile de stat, precum și tranșele aferente hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi de natură salarială în domeniul educației și justiției, în valoare aproximativă de 1,7 miliarde de lei.

 

Cum arată bugetul statului

 

România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE, iar acest lucru ţine de colectarea slabă realizată de ANAF, de evaziunea fiscală, dar şi de faptul că la noi se pune un mare accent pe impozitarea muncii şi a consumului, în timp ce capitalul şi proprietatea sunt impozitate mult mai puţin comparativ cu ţările din Vestul Europei. De exemplu, anul trecut, veniturile fiscale au fost cu 6,1 miliarde de lei mai mici decât ţinta programată. Dacă în UE media ponderii veniturilor fiscale în PIB este de 40%, la noi, aceasta este de 27%, o pondere mai mică decât cea înregistrată de România având doar Irlanda, cu 23%. În acelaşi timp, Franţa ajunge la 48%, Belgia, la 46%, iar Danemarca, la 44%, acestea fiind ţările care înregistrează cea mai mare pondere a veniturilor fiscale în PI

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 321,13 miliarde de lei anul trecut, cu 21,5 miliarde de lei mai puţin faţă de programul iniţial.

 

Veniturile nu astupă golurile

 

Deficitul bugetului general consolidat a explodat anul trecut, ajungând la 48,3 miliarde lei, reprezentând 4,6% din PIB. Actuala criză economică asociată crizei medicale a prins România nepregătită, iar pentru anul în curs estimările indică o deteriorare și mai puternică a finanţelor publice. Deficitul este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, ca urmare a majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Ministerul Finanţelor, după ce bugetul pe acest an fusese construit pe un deficit de 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei).

 

Restructurarea cheltuielilor, dictată de evoluţia economiei

 

Estimările Guvernului, considerate de mulţi analişti prea optimiste, indică o contracție de 14,4% a economiei în trimestrul al doilea, după ce primul trimestru s-a încheiat cu o creştere aflată în marja de eroare a Statisticii, de 0,3% comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut. În general, dar cu atât mai mult în această perioadă de criză, economia românească nu poate susţine un deficit bugetar atât de mare precum cel anunţat, iar statul va fi obligat să-şi restrângă şi el cheltuielile de funcţionare. Acum, pentru a le putea face faţă şi pentru refinanţarea datoriei publice, Executivul se împrumută deja la dobânzi foarte mari, umflând astfel datoria guvernamentală care pentru acest an se estimează că va ajunge la 46,2% din PIB.

Creşterea mult mai rapidă a cheltuielilor comparativ cu veniturile va obliga, până la urmă, Executivul să ia măsuri de ajustare a balanţei. Dacă nu va intra într-o retorică electorală, pentru actualul Guvern restructurarea cheltuielilor bugetare este doar o chestiune de timp, iar acest lucru va da un răspuns oficial la întrebarea: sunt mulţi sau puţini bugetari?

 

Statul are prea puțini angajați față de necesarul curent, dar prea mulți față de capacitatea bugetară

Ponderea veniturilor fiscale în PIB (%)

Media UE       40

Croaţia    39

Slovenia  38

Ungaria   37

Cehia       36

Polonia    36

Slovacia  34

Estonia    33

Letonia    31

Lituania   30

Bulgaria  30

România 27

Sursa: Eurostat, 2018

 

TABEL 2

 

Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB (%)

Media UE       46

Ungaria   47

Croaţia    46

Slovenia  44

Polonia    42

Slovacia  42

Cehia       41

Estonia    39

Letonia    39

Bulgaria  37

România 35

Lituania   34

Sursa: Eurostat, 2018

 

TABEL 3

 

Ponderea datoriei publice în PIB (%)

Media UE       80

Croaţia    74,6

Ungaria   70,8

Slovenia  70,1

Polonia    48,9

Slovacia  48,9

Lituania   35,9

România 35

Cehia       32,7

Letonia    34,2

Bulgaria  22,6

Estonia    8,4

Sursa: Eurostat, 2018

Citeşte mai multe despre:   criza economica

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

O nouă sesiune „Tezaur”

O nouă sesiune „Tezaur”
Începând de astăzi, până pe 31 august, persoanele fizice pot subscrie pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populaţiei în cadrul programului „Tezaur”, cu scadenţe la 1, 2, 3 şi 5 ani,...

Record de aplicări pentru joburi pe o platformă de recrutare online

Record de aplicări pentru joburi pe o platformă de recrutare online
Peste 1,3 milioane de aplicări pentru joburi au fost înregistrate pe platforma de recrutări online eJobs, în luna iulie, cu 50% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Aceste reprezintă un record ...

Guvernul promite crearea unui nou complex energetic în Valea Jiului

Guvernul promite crearea unui nou complex energetic în Valea Jiului
Guvernul României s-a angajat, la Petroșani, de Ziua Minerului, să susțină dezvoltarea Văii Jiului și să mențină locurile de muncă ale salariaților din actualul Complex Energetic Hunedoara (CEH), inclusiv...

14.600 de bugetari conduc agricultura

14.600 de bugetari conduc agricultura
România este țara cea mai birocratică, este ţara unde 14.600 de bugetari, gestionează o agricultură care este privată. Afirmaţia aparţine ministrului Agriculturii, Adrian Oros, care a pledat în acest context pe...

BNR: pandemia poate plafona scumpirile

BNR: pandemia poate plafona scumpirile
O eventuală înrăutățire a evoluției pandemiei, suprapusă cu venirea sezonului rece (în trimestrul IV 2020), ar avea ca efect întârzierea cu doi ani a relansării economice, dar și o plafonare la 3% a...

Autostrada care şi-a dublat preţul chiar înainte de a se turna primul metru de asfalt. Maşinile ar fi trebuit să circule de anul acesta pe ea, dar noi de abia facem licitaţiile

Autostrada care şi-a dublat preţul chiar înainte de a se turna primul metru de asfalt. Maşinile ar fi trebuit să circule de anul acesta pe ea, dar noi de abia facem licitaţiile
Autostrada Piteşti - Sibiu, cerută insistent de francezii de la Dacia-Renault în ultimii ani, şi-a dublat preţul înainte ca muncitorii să apuce să toarne primul metrul de asfalt. Inclusă în Master Planul...

Deficitul comercial al României a crescut la 8,6 miliarde de euro

Deficitul comercial al României a crescut la 8,6 miliarde de euro
Deficitul comercial al României a crescut la 8,665 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, cu 935,7 milioane de euro mai mare faţă de aceeași perioadă din 2019, arată Institutul Naţional...

2019, an record pentru energia eoliană offshore

2019, an record pentru energia eoliană offshore
Cu o capacitate de 6,1 GW adăugată, anul 2019 a fost cel mai bun din istorie pentru industria eoliană offshore globală. Această piaţă a crescut în medie cu 24% în fiecare an, începând cu 2013, aducând astfel...

Industria de apărare, sedusă şi abandonată

Industria de apărare, sedusă şi abandonată
Promisiunile Guvernului Orban că va ajuta industria de apărare să se redreseze s-au dovedit până acum doar simple baloane de săpun. În urmă cu o lună, Guvernul a avut o întâlnire cu reprezentanţii Alianţei...

Deficitele bugetare au luat foc în UE. România are creșterea cea mai mică

Deficitele bugetare au luat foc în UE. România are creșterea cea mai mică
Galerie Foto Decalajele dintre venituri și cheltuieli - deficitele bugetare - au crescut exploziv în țările UE, dar România a consemnat cel mai mic avans din acest punct de vedere, arată ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, î...

Cîţu susține că România va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările agenţiilor de rating

Cîţu susține că România va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările agenţiilor de rating
România va evita recesiunea tehnica și va avea o contracție a economiei mai mica decât estimările publice făcute agențiile de rating, CE, FMI sau institutiile bancare etc, datorita răspunsului prompt și...

Cu cât au crescut rezervele internaționale ale BNR în iulie?

Cu cât au crescut rezervele internaționale ale BNR în iulie?
Rezervele internaționale ale Băncii Naționale a României , compuse din valute și aur, au fost la 31 iulie ,potrivit comunicatului  băncii centrale, de 41,808 miliarde euro. Față de raportarea...

O nouă emisiune de titluri de stat pentru populație. Subscrierea începe din 10 august

O nouă emisiune de titluri de stat pentru populație. Subscrierea începe din 10 august
Românii pot subscrie începând de luni, 10 august 2020, pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației în cadrul Programului Tezaur, cu scadențe la 1, 2, 3 și 5 ani, anunță Ministerul...

Tranzacții de peste 100.000 de euro în deschiderea ședinței BVB

Tranzacții de peste 100.000 de euro în deschiderea ședinței BVB
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis ședința de astăzi în evoluţie mixtă. Tranzacţiile după jumătate de oră de la deschidere se ridicau la 525.347 de lei (respectiv 108.634 de euro). Indicele...
Serviciul de email marketing furnizat de