x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România, la dietă: cu venituri mici, câţi bugetari îşi permite

0
Autor: Adrian Stoica 09 Iun 2020 - 10:40
România, la dietă: cu venituri mici, câţi bugetari îşi permite


Criza economică asociată pandemiei de coronavirus a însemnat sistarea activităţii foarte multor firme sau închiderea lor. Zeci de mii de angajaţi din mediul privat s-au trezit peste noapte fie şomeri, fie trimişi în şomaj tehnic, cu diminuarea corespunzătoare a veniturilor. În tot acest timp, mulţi dintre angajaţii statului au fost lăsaţi acasă, într-un mic concediu, departe de pericolul COVID-19, dar au continuat să-şi încaseze salariile, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Situaţia din această perioadă readuce în actualitate o întrebare mai veche legată de numărul bugetarilor: sunt mulţi sau puţini? Dacă ar fi să răspundem din perspectiva nevoilor statului, am spune că sunt puţini, dar dacă ar fi să analizăm din perspectiva veniturilor bugetare, atunci putem spune că sunt prea mulţi. Deşi România este printre ultimele ţări din UE în ceea ce priveşte cheltuielile statului raportate la PIB, problema noastră este că veniturile sunt prea mici.

 

 

La începutul acestui an, potrivit ultimei statistici publicate de Ministerul Finanţelor, în România erau circa 1,24 milioane de bugetari. Dintre aceştia, 794.000 erau în administraţia centrală, iar 444.000, în administraţia locală. În administraţia centrală, 204.000 de angajaţi erau în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, 289.000, în învăţământ şi 17.000, în sistemul medical gestionat de Ministerul Sănătăţii.

 

Răsfăţaţii cu salarii de lux

 

La cei 1,24 milioane de angajaţi mai putem adăuga aproximativ 147.000 de angajaţi ai instituţiilor care şi-au tras - cu voie de la Parlament - un statut special, acela al autofinanţării pe banii din taxele datorate statului român de companiile care activează în diverse sectoare. Aici Legea salarizării personalului bugetar nu se aplică, iar sistemul de pile şi relaţii este cel care dictează angajările, pentru că salariile le bat pe cele din transnaţionalele de succes.

 

„Cel mai suplu stat din UE”

 

Dacă ar fi să ne raportăm strict la statistica Eurostat, în 2019 România avea cea mai mică pondere a bugetarilor în numărul salariaţilor din UE, cu 18,2%, în condiţiile în care media europeană era de 25,9%. De exemplu, în Bulgaria ponderea era de 20,5%, în Ungaria, de 22,4%, iar în Polonia ajungea la 24,1%. De asemenea, aveam 62 de angajaţi în sectorul public la 1.000 de locuitori, acesta fiind cel mai mic raport din UE. Analizând aceste cifre, am putea ajunge la concluzia că şi la noi ar mai fi loc destul pentru angajări în sistemul bugetar.

 

 

7.000.000 Atâția angajaţi erau în România la sfârşitul anului trecut

 

Cât costă aparatul bugetar

 

Cheltuielile de personal au însumat anul trecut 102,34 miliarde de lei, în creștere cu 18,8% comparativ cu 2018, potrivit execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor. Exprimate ca pondere în PIB, ele au crescut cu 0,8 puncte procentuale, de la 9% în 2018 la 9,8% în 2019.

Creşterea faţă de 2018 a fost determinată de majorarea salariilor ca urmare a aplicării Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, și - concomitent - de creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În plus, au fost achitate diferențele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2018 și sume aferente anului 2019 - pentru universitățile de stat, precum și tranșele aferente hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi de natură salarială în domeniul educației și justiției, în valoare aproximativă de 1,7 miliarde de lei.

 

Cum arată bugetul statului

 

România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE, iar acest lucru ţine de colectarea slabă realizată de ANAF, de evaziunea fiscală, dar şi de faptul că la noi se pune un mare accent pe impozitarea muncii şi a consumului, în timp ce capitalul şi proprietatea sunt impozitate mult mai puţin comparativ cu ţările din Vestul Europei. De exemplu, anul trecut, veniturile fiscale au fost cu 6,1 miliarde de lei mai mici decât ţinta programată. Dacă în UE media ponderii veniturilor fiscale în PIB este de 40%, la noi, aceasta este de 27%, o pondere mai mică decât cea înregistrată de România având doar Irlanda, cu 23%. În acelaşi timp, Franţa ajunge la 48%, Belgia, la 46%, iar Danemarca, la 44%, acestea fiind ţările care înregistrează cea mai mare pondere a veniturilor fiscale în PI

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 321,13 miliarde de lei anul trecut, cu 21,5 miliarde de lei mai puţin faţă de programul iniţial.

 

Veniturile nu astupă golurile

 

Deficitul bugetului general consolidat a explodat anul trecut, ajungând la 48,3 miliarde lei, reprezentând 4,6% din PIB. Actuala criză economică asociată crizei medicale a prins România nepregătită, iar pentru anul în curs estimările indică o deteriorare și mai puternică a finanţelor publice. Deficitul este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, ca urmare a majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Ministerul Finanţelor, după ce bugetul pe acest an fusese construit pe un deficit de 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei).

 

Restructurarea cheltuielilor, dictată de evoluţia economiei

 

Estimările Guvernului, considerate de mulţi analişti prea optimiste, indică o contracție de 14,4% a economiei în trimestrul al doilea, după ce primul trimestru s-a încheiat cu o creştere aflată în marja de eroare a Statisticii, de 0,3% comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut. În general, dar cu atât mai mult în această perioadă de criză, economia românească nu poate susţine un deficit bugetar atât de mare precum cel anunţat, iar statul va fi obligat să-şi restrângă şi el cheltuielile de funcţionare. Acum, pentru a le putea face faţă şi pentru refinanţarea datoriei publice, Executivul se împrumută deja la dobânzi foarte mari, umflând astfel datoria guvernamentală care pentru acest an se estimează că va ajunge la 46,2% din PIB.

Creşterea mult mai rapidă a cheltuielilor comparativ cu veniturile va obliga, până la urmă, Executivul să ia măsuri de ajustare a balanţei. Dacă nu va intra într-o retorică electorală, pentru actualul Guvern restructurarea cheltuielilor bugetare este doar o chestiune de timp, iar acest lucru va da un răspuns oficial la întrebarea: sunt mulţi sau puţini bugetari?

 

Statul are prea puțini angajați față de necesarul curent, dar prea mulți față de capacitatea bugetară

Ponderea veniturilor fiscale în PIB (%)

Media UE       40

Croaţia    39

Slovenia  38

Ungaria   37

Cehia       36

Polonia    36

Slovacia  34

Estonia    33

Letonia    31

Lituania   30

Bulgaria  30

România 27

Sursa: Eurostat, 2018

 

TABEL 2

 

Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB (%)

Media UE       46

Ungaria   47

Croaţia    46

Slovenia  44

Polonia    42

Slovacia  42

Cehia       41

Estonia    39

Letonia    39

Bulgaria  37

România 35

Lituania   34

Sursa: Eurostat, 2018

 

TABEL 3

 

Ponderea datoriei publice în PIB (%)

Media UE       80

Croaţia    74,6

Ungaria   70,8

Slovenia  70,1

Polonia    48,9

Slovacia  48,9

Lituania   35,9

România 35

Cehia       32,7

Letonia    34,2

Bulgaria  22,6

Estonia    8,4

Sursa: Eurostat, 2018

Citeşte mai multe despre:   criza economica

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Nicu Marcu: Traversăm o perioadă plină de încercări iar interconectarea piețelor de capital este cu siguranță una dintre soluțiile pentru stabilizarea și redresarea economiilor

Nicu Marcu: Traversăm o perioadă plină de încercări iar interconectarea piețelor de capital este cu siguranță una dintre soluțiile pentru stabilizarea și redresarea economiilor
Cu ocazia sărbătoririi ”Zilei Europei”, Autoritatea de Supraveghere Financiară salută efortul depus la nivel european pentru dezvoltarea piețelor financiare nebancare. ”În urmă cu 71 de ani, o idee a...

Nicu Marcu: Acțiunile noastre de supraveghere și control au tocmai scopul asigurării stabilității piețelor pe care le supraveghem și al corectării practicilor care pot ascunde deficit de solvabilitate la unii operatori din piață

Nicu Marcu: Acțiunile noastre de supraveghere și control au tocmai scopul asigurării stabilității piețelor pe care le supraveghem și al corectării practicilor care pot ascunde deficit de solvabilitate la unii operatori din piață
Economiile europene sunt amenințate de creșterea insolvențelor companiilor, în cazul în care statele membre nu reușesc să efectueze o tranziție ușoară de la sprijinul de lichiditate către un sprijin de...

Vodafone România va avea un nou director general

Vodafone România va avea un nou director general
Noul director general al Vodafone România are un nou director general. Achilleas Kanaris își începe mandatul la 1 iulie 2021 când o înlocuiește pe Murielle Lorilloux.  Achilleas Kanaris este...

Au demarat procedurile pentru construcția Autostrăzii Târgu Neamț - Ungheni

Au demarat procedurile pentru construcția Autostrăzii Târgu Neamț - Ungheni
Începe revizuirea Studiului de Fezabilitate și elaborarea proiectelor de autorizare și execuție pentru Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, potrivit Ordiinului Compania Națională de...

Un nou Consiliu de Administrație la Societatea Națională a Sării

Un nou Consiliu de Administrație la Societatea Națională a Sării
Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a numit noii membri ai Consiliului de Administrație al Societății Naționale a Sării, pentru o perioadă de 4 luni, cu posibilitate de prelungire, anunță MInisterul Econ...

Raiffeisen Bank raportează un profit în creștere cu 41% în primul trimestru din 2021

Raiffeisen Bank raportează un profit în creștere cu 41% în primul trimestru din 2021
Raiffeisen Bank a incheiat primul trimestru al anului 2021 cu un profit net de 198 milioane de lei, în creştere cu 41% faţă de rezultatul obţinut în perioada similară a anului trecut. Activele totale ale...

Comenzi online pentru produsele necesare

Comenzi online pentru produsele necesare
Totul este mai simplu în mediul online și tot mai multe persoane aleg să își facă proviziile în acest fel. Sunt o mulțime de produse pe care le găsești online, pentru orice ai avea nevoie. Fie că vrei să...

O echipă FMI va efectua revizuirea anuală a economiei românești

O echipă FMI va efectua revizuirea anuală a economiei românești
O echipă FMI condusă de Jan Kees Martijn va discuta cu autoritățile române, în întâlniri virtuale, în perioada 10 - 28 mai 2021, pentru pentru a efectua revizuirea anuală a economiei românești, cunoscută...

Activele fondurilor de pensii facultative au depășit 3,1 miliarde de lei în martie 2021

Activele fondurilor de pensii facultative au depășit 3,1 miliarde de lei în martie 2021
Activele fondurilor de pensii facultative aveau active în valoare de peste 3,1 miliarde de lei la 31 martie 2021, maii mari cu 30,37% față de aceeaşi perioadă a anului trecut,...

BCE: Două din cinci bănci încă nu conştientizează că vor exista credite toxice

BCE: Două din cinci bănci încă nu conştientizează că vor exista credite toxice
Aproximativ 40% dintre băncile din zona euro încă nu conştientizează că s-ar putea confrunta cu defaulturi în rândul clienţilor cauzate de pandemie şi încă speră că vin vremuri mai bune sau încearcă să...

Klaus Iohannis și parlamentarii construiesc Autostrada Nordului în 4 ani

Klaus Iohannis și parlamentarii construiesc Autostrada Nordului în 4 ani
De la 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 264/2020 pentru aprobarea obiectivului de investiții „Autostrada Nordului” (A14). Întinsă pe traseul Vama Oar - Satu Mare - Baia Mare - Dej - Bistrița - Vatra...

Afacerile McDonald’s în România au scăzut cu 8% în 2020

Afacerile McDonald’s în România au scăzut cu 8% în 2020
Afacerile McDonald’s în România au scăzut cu 8% în 2020 din cauza în contextul pandemiei de coronavirus care a afectat puternic piaţa de restaurante din toată lumea. Compania a ajuns,...

Consiliul Concurenței investighează piața cărnii de pasăre

Consiliul Concurenței investighează piața cărnii de pasăre
Consiliul Concurenței a declanșat o investigație ce vizează un posibil comportament anticoncurențial al unor companii care își desfășoară activitatea pe piața producției și comercializării cărnii de...

Două societăți din grupul Enel au un nou director general

Două societăți din grupul Enel au un nou director general
Companiile Enel Energie și Enel Energie Muntenia au un nou director general. Acesta este Marius Chiriac, fost coordonator al activității Enel X România. Cele două societăți dețin împreună cel mai...

Castelul de la Zlatna a fost cumpărat de lanțul hotelier Hilton

Castelul de la Zlatna a fost cumpărat de lanțul hotelier Hilton
Castelul de la Zlatna a fost cumpărat de lanțul hotelier Hilton pentru circa 260.000 de euro. Acesta a fost scos la licitație în urmă cu trei ani de Artmark, la un preț de pornire de 295.000 de...
Serviciul de email marketing furnizat de