Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Valorificarea superioară a resurselor naturale ale României este o șansă reală pentru relansarea și dezvoltarea pe termen lung a economiei naționale, iar adoptarea unui cadru legislativ stabil și predictibil, favorabil investițiilor la Marea Neagră, este mai mult decât necesară. Asupra acestor deziderate au căzut de acord decidenți politici, actori din piață, analiști. Dar lucrurile se mișcă foarte greu, astfel că riscăm să rămânem o vreme îndelungată cu gazul din offshore neutilizat. Problema a fost dezbătută la webinarul „Marea Neagră în Noua Economie”, organizat de România Durabilă și EM360.
Care va fi impactul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră asupra economiei rezultă dintr-un studiu efectuat de la ASE pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică (INS) și ANAF, studiu prezentat de cercetătorul Cristian Păun. Lucrarea ia în calcul trei scenarii, de la cel mai optimist până la cel mai pesimist. Primul dintre acestea, cu viziunea cea mai pozitivă, corespunde variantei în care „se reia exploatarea zăcămintelor, se elimină toate prevederile nocive ale OUG 114/2018, se continuă eforturile de liberalizare a piețelor de gaze și energie, se consolidează interconectivitatea regională”. În această situație, se obține un plus de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) potențial de 1,08% pe an, echivalentul majorării cu 2,19 miliarde de euro a PIB pe anul 2018.
Cât de mari ar fi pierderile
Al doilea scenariu, mai moderat, ia în calcul că nu se reia exploatarea, se amână liberalizarea piețelor, precum și proiectele de interconectivitate din regiune, dar se anulează alte prevederi din OUG 114. În acest caz, am avea o diminuare a PIB potențial cu 0,95% pe an, echivalentul scăderii cu 1,94 miliarde de euro la nivelul PIB pe 2018. În sfârșit, a treia variantă, cea mai pesimistă, merge pe ipoteza că nu se reia exploatarea la Marea Neagră, exploatările din interior (onshore) scad și ele, importurile înlocuind o mare parte din consumul de gaz. Ar rezulta o reducere a PIB potențial cu 1,85% pe an, echivalentul micșorării cu 3,8 miliarde de euro asupra PIB pe 2018.
Proiecte care așteaptă
„Extragerea gazului natural din Marea Neagră e o mare oportunitate pentru România, iar după criza generată de Covid, a devenit extrem de importantă”, a declarat, în cadrul webinarului, deputatul Georgian Pop. El a arătat că pandemia a făcut să dispară 600.000 de locuri de muncă și a pus presiune pe buget și pe PIB. “Doar prin mari proiecte demarate rapid vom putea să compensăm aceste pierderi, iar gazul din Marea Neagră este unul din aceste proiecte”, a subliniat Pop. Deputatul a menționat că există susținere din partea populației, citând un studiu potrivit căruia 76% din români se arată favorabili exploatării acestei resurse. Pop a comentat și faptul că un mare investitor a decis să nu se mai implice în derularea proiectului pe care îl tatonase. “Prezența companiei Exxon ar fi fost uriașă nu numai economic și energetic, ci și geopolitic și geostrategic”, a punctat Georgian Pop, argumentând că “securitatea României ar fi crescut”.
Citește pe Antena3.ro
Reguli schimbate în timpul jocului
Referitor la decizia grupului american de a se retrage, Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, a relatat o întâmplare petrecută în 2016, când era secretar de stat. Într-o discuție cu un oficial Exxon, acesta a solicitat predictibilitate și stabilitate în legislație, una dintre condiții fiind aceea de a nu se schimba regulile în timpul jocului. Și, ca să fie înțeles mai bine, a precizat că la Blackjack, după ce au fost arătate cărțile, casa nu mai pune pariul. În opinia lui Biriș, autoritățile române, atunci când au impus taxare suplimentară, au încercat practic să ridice miza după ce au văzut cărțile. „Am devenit niste golani, când am văzut ce avem acolo, am schimbat legislația”, a spus avocatul.
Ieșirea la mare este un factor de creștere economică milenar, cunoscut încă de la asiro-caldeeni. Să reduci acest factor doar la gaze înseamnă să pierzi din vedere faptul că, în următoarele decenii, România trebuie să folosească în totalitate acest atribut al geografiei sale. Noi importăm pește din Polonia și trimitem turiști la mare în alte țări. În ce privește exploatarea resursei de gaz, decizia trebuie luată imediat și e eminamente politică.
Mircea Coșea, profesor de economie
Țările aflate în centrul piețelor sunt mai prospere, e un principiu simplu de geografie economică. România trebuie să susțină extinderea Uniunii Europene către Est, să facă lobby la Bruxelles și la Washington pentru o mai bună integrare a statelor în UE și NATO. Este necesar să luptăm împotriva dezinformărilor venite dinspre Est, sper să nu învățăm să jucăm ruleta rusească.
Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanțelor
Modificarea Legii offshore este necesară
România va ajunge să importe 40% din necesarul de gaze în anul 2030, dacă nu vor fi extrase resursele din Marea Neagră, a declarat Alina Popa, directorul financiar al OMV Petrom, bazându-se pe estimări ale transportatorului Transgaz. „Acum, probabil mai mult decât oricând, avem nevoie de această deblocare”, a spus Popa. “Dacă vrem să fim un pic mai concreţi: ce înseamnă deblocarea sau de ce avem nevoie de deblocare, concret, este vorba despre modificarea Legii offshore, pentru a face ca regimul fiscal din România să fie competitiv, stabil şi predictibil. Pentru că aceste investiţii sunt majore, pe termen lung, şi avem nevoie de acest cadru pentru că noi ne asumăm celelalte riscuri, tehnice şi de piaţă”, a adăugat reprezentantul companiei petroliere. În acest moment, importul de gaze nu depășește, anual, o cotă de 10-15% din necesarul de consum.
Guvernul promite modificarea Legii offshore, dar acest lucru se va face cel mai probabil după alegerile parlamentare
