Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cheltuielile salariale în sectorul public din România vor fi reduse în anul 2011 la nivelul anului 2005, de 7,4% din PIB, a declarat ieri reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Tonny Lybek. El a adăugat că an de an, începând din 2005, cheltuielile salariale în sectorul public au crescut de la 8% din PIB în 2005 la 8,1% din PIB în 2006, 8,9% din PIB în 2007 şi 9,5% din PIB în 2008, iar pentru anul în curs sunt estimate să scadă la 8,2% din PIB.
Aceste creşteri salariale au fost dublate şi de mărirea numărului de salariaţi în sistemul public, iar aceste măsuri trebuie obligatoriu corectate, întrucât ponderea cheltuielilor privind salarizarea era mai mare decât cea a veniturilor. Lybek a precizat că veniturile din România reprezintă aproximativ 30% din PIB, faţă de 48%-50% în alte ţări.
Problema este că revenirea economică în Europa este destul de lentă, iar acest lucru s-a reflectat asupra ocupării forţei de muncă. El a adăugat că unele ţări s-au descurcat mai bine, dar pentru redresare trebuie realizate nişte echilibre fiscale.
România a simţit acut efectele crizei, pentru că deficitul a crescut rapid, ajungând la 8,8% din PIB, în timp ce Bulgaria în aceeaşi perioadă înregistra un excedent bugetar, a mai declarat Lybek la lansarea unui raport privind piaţa muncii, realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS). "Trebuie să existe o flexibilitate mai mare pentru a repara diferenţele. Este nevoie şi de voinţă politică, şi de ajutor din partea partenerilor sociali pentru a rezolva problemele. România a fost lovită de această criză şi au existat şi perioade de creştere economică, dar acestea au făcut ca ţara, să fie şi mai vulnerabilă în faţa crizei", a precizat reprezentantul FMI. El le-a mai spus sindicaliştilor că, "dacă problema deficitului bugetar nu va fi rezolvată, va ridica probleme extrem de grave. Beneficiile sociale au fost reanalizate şi s-a garantat o schemă minimă a venitului şi s-a îmbunătăţit colectarea veniturilor la bugetul de stat".
Reprezentantul FMI a ţinut să dea şi o veste bună sindicatelor, spunând că în ultima perioadă exporturile au început să crească, iar primele sectoare lovite de criză încep să-şi revină. Pe de altă parte, Dumitru Costin, preşedintele BNS, susţine că strategia de micşorarea a costurilor prin reducerea personalului este contraproductivă atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public. Desigur, trebuie eliminat excedentul de personal, dar modul de determinare a acestui excedent trebuie mai bine documentat", a adăugat liderul sindical. Costin susţine că sistemul bugetar a fost politizat şi din acest motiv sunt păstraţi oamenii mai slabi şi sacrificată o parte din cei buni.
Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să concedieze 74.000 de bugetari după ce a disponibilizat deja 27.000 de salariaţi şi să renunţe la minimum 15.000 de angajaţi din sectorul public în 2011, potrivit scrisorii de intenţie la acordul stand-by.
Retribuţia salarială minimă: 650 de lei
Experţii Ministerului Finanţelor Publice fac calcule pentru grila de salarizare în sistemul bugetar şi pentru variante de salariu minim mai mare de 650 de lei, au declarat pentru AGERPRES reprezentanţi ai MFP. "Problema este că, cu cât te duci mai sus cu salariul minim cu acel coeficient 1, trebuie să reduci majorările salariale diferenţiate prevăzute pentru 2011", au spus sursele menţionate. Până acum, MFP a prezentat sindicatelor variante de grilă de salarizare pentru bugetari pentru un salariu minim de 640 şi respectiv 650 de lei.
Citește pe Antena3.ro
