Salariul minim pe economie face victime în industria de apărare

Explozia produsă miercuri seară în incinta curții fabricii de arme de la Tohani, în urma căreia o persoană a decedat, iar alta a fost grav rănită, readuce în discuție situația dezastruoasă în care se află industria de apărare a României. Chiar dacă explozia a avut loc la un depozit al unei companii private care produce artificii, accidentul are însă legătură cu industria de apărare. Atât persoana decedată, cât și cea rănită sunt angajate ale fabricii de armament, dar în timpul liber lucrau la compania care produce artificii. Potrivit reprezentanților federației sindicatelor din industria de apărare, salariile foarte mici din acest sector îi împing pe salariați să lucreze și în timpul liber pentru a-și completa veniturile, iar pe fondul oboselii și stresului apar probleme, mai ales că se lucrează cu materiale explozibile.

„Tinerii fug ca dracu de noi”

Deși este declarat sector strategic, fabricile de armament au devenit Cenușăreasa industriei, majoritatea angajaților fiind plătiți cu salariul minim pe economie. La nivelul muncitorilor salarizarea este cuprinsă între 1.500 de lei și 2.200 de lei net, iar la nivelul inginerilor, între 2.200 și 2.800 de lei. În aceste condiții, industria se confruntă cu un mare deficit de personal, dar și cu o îmbătrânire accelerată a forței de muncă. „Industria de apărare nu este deloc atractivă pentru forța de muncă tânără. Tinerii fug ca dracu de noi, Asta este realitate”, spune Constantin Bucuroiu, președintele Federației Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (FSIAA). Pe fondul acestei salarizări foarte mici, unii angajați și-au mai luat și al doilea serviciu, dar din cauza oboselii, apar probleme. Nu trebuie uitat nici stresul sub care lucrează mulți angajați din acest sector, pentru că ei manevrează materiale explozive. „În mod normal, acești salariați ar trebui să lucreze șase ore pe zi și să aibă o salarizare decentă, acestea fiind condiții de bază pentru a încerca să evităm accidentele precum cel de miercuri. Să nu uităm că nu este un caz singular”, spune președintele FSIAA.

Exemplul Bulgariei, ignorat la București

În ciuda problemelor cu care se confruntă acest sector, investițiile sunt blocate, acuză sindicaliștii, care arată cu degetul sprea actualul ministru al Economiei, Claudiu Năsui. În timp ce alte state își dezvoltă industria de armament, guvernanții noștri nu știu cum să o îngroape mai repede. Dacă până în 1989 eram în topul celor mai mari exportatori, astăzi, cu exporturi de 150 de milioane de dolari, am dispărut de pe harta marilor producători de armament și tehnică militară. Cel mai bun exemplu pentru noi, dar pe care Guvernul îl ignoră, este Bulgaria, țară care și-a modernizat industria, iar acum a ajuns la exporturi de peste un miliard de dolari. Un alt exemplu vine din Marea Britanie care, pe fondul instabilității politice internaționale, a trecut la naționalizarea unor fabrici care produc componente pentru industria de apărare, din dorința de a-și securiza producția și aprovizionarea armatei. 

Oțelul pentru țevile armelor se fisurează

Distrugerea Combinatului de Oțeluri Speciale (COS), care în luna iulie a intrat în faliment după ce Tribunalul Dâmbovița a respins planul de reorganizare al societății, a însemnat o lovitură pentru industria de armament. Potrivit lui Constantin Bucuroiu, acum fabrica de arme de la Cugir cumpără oțel special din import. Acesta este însă de o calitate net inferioară celui pe care îl cumpăra de la COS Târgoviște, astfel că de  multe ori țevile armelor se fisurează. „Avem un mare grad de rebuturi din această cauză”, susține liderul de sindicat.

„De când a venit USR-PLUS la conducerea Ministerului Economiei, investițiile s-au blocat total. Contractele și comenzile sunt în scădere, atât cele interne, cât și cele externe. Ca să facem contracte, Ministerul Economiei trebuie să impulsioneze relația cu MApN și MAI și să-i pună la treabă pe cei care pot contribui la atragerea de parteneriate din afară pe anumite produse, în condițiile în care directorii societăților din industria de apărare nu au voie desfășoare activități de comerț cu armament. 

Constantin Bucuroiu, președintele Federației Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică 

Sindicaliștii îi scriu ministrului

Potrivit unui document transmis de FSIAA ministrului Economiei pe 4 august, reprezentanții sindicatelor atrag atenția asupra mai multor deficiențe în activitatea industriei de apărare. De exemplu, la nivel de marketing, documentul subliniază lipsa de viziune privind modul de promovare și comercializare a produselor, inexistența unor studii de piață, politica de preţuri rigidă, dar și faptul că nu există capacitatea şi nici disponibilitatea de a identifica potenţialii clienţi. În domeniul producţiei, sindicaliștii vorbesc despre lipsa furnizorilor interni de materii prime, dispariția sau aducerea în pragul dispariției a unor capacități de producție, gradul redus de utilizare a capacităţilor de producţie, lipsa unui program coerent pentru reducerea costurilor, dar și despre necorelarea programului de fabricaţie cu nivelul capacităţilor de producţie etc. 

În domeniul cercetării-dezvoltării suntem praf

Deși segmentul cercetare-dezvoltare este o componentă esențială a industrie de apărare, în România acesta este pe cale de dispariție. În documentul transmis ministrului Năsui, FSIAA arată cu nivelul slab al salarizării a dus la un deficit mare de personal tehnic. Pe de altă parte, și managementul defectuos și-a pus amprenta, el ducând la dispariția colectivelor de cercetare-dezvoltare. Cei care însă se încăpățânează să lucreze în acest domeniu, se confruntă cu lipsa echipamentelor de proiectare și testare moderne.