Senatul dă aviz favorabil pentru cumulul de pensii

Angajatorii care nu vor respecta legea privind cumulul pensiei cu salariul vor fi amendaţi cu sume cuprinse între 2.500 şi 5.000 de lei pentru fiecare salariat în cazul căruia nu se respectă actul normativ, au decis marţi senatorii din Comisia juridică.

Aceştia au avizat, marţi, favorabil, proiectul de lege al Guvernului privind cumulul pensiilor cu salariul de la stat, aducând câteva modificări. Una dintre acestea - propusă iniţial de mai mulţi parlamentari liberali şi însuşită de senatorul PD-L Iulian Urban, ulterior acceptată de majoritatea membrilor comisiei - prevede ca angajatorii să nu primească o singură amendă cuprinsă între 2.500 şi 5.000 de lei pentru încălcarea actului normativ, ci tot atâtea sancţiuni câţi angajaţi sunt depistaţi în situaţiile interzise de lege.

Comisia, arată Agerpres, a mai acceptat şi două amendamente ale senatorului UDMR Cseke Attila, singurul care s-a abţinut în momentul votului privind avizarea proiectului legislativ.

Unul s-a referit la eliminarea datei de 1 iunie 2009 la care ar fi urmat să intre în vigoare legea, membrii comisiei căzând de acord că acest lucru este imposibil, proiectul legislativ aflându-se în dezbatere abia la prima cameră sesizată.

Cel de-al doilea amendament a vizat corectarea datei de la care se efectuează suspendarea plăţii acelei părţi din pensie care depăşeşte salariul mediu pe economie. Proiectul iniţiatorului prevedea că suspendarea 'se realizează în luna în care se realizează opţiunea', însă membrii comisiei au decis că aceasta ar trebui să opereze începând cu data de 1 a lunii următoare.

Proiectul de lege se referă la persoanele pensionate pentru limită de vârstă, aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate celui public, care au venituri salariale sau asimilate acestora dintr-o activitate exercitată pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza unui act de numire.

Pensionarii vizaţi sunt cei care desfăşoară activităţi în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare sau subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială.