Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Solanna Investment realizează în România proiecte fotovoltaice pentru beneficiari români, dar şi pentru fonduri de investiţii cu capital privat. Obiectivul companiei este de a implementa până la finele anului 2013 parcuri fotovoltaice ce totalizează 100 MW, a declarat Claudia Almajanu, directorul executiv al companiei.
În plus, compania vrea să realizeze o serie de parteneriate cu autorităţile teritorial locale.
■ Jurnalul Naţional: Să începem cu o întrebare uşoară: de ce aţi ales România?
■ Claudia Almăjanu: Experienţa în câmpul fotovoltaic din vestul Europei, o analiză atentă a pieţei energiei alternative din România, existenţa cadrului normativ ce a fost reglementat în anul 2011, dar şi randamentul solar optim din România, comparabil cu unele dintre cel mai bune zone din Italia, Spania sau Franţa, ne-au determinat să activăm pe piaţa din România.
Aşa cum spuneam, existenţa cadrului normativ ce reglementează în acest moment acordarea a şase certificate verzi în cazul energiei fotovoltaice pentru fiecare MWh injectat în reţeau publică reprezintă un punct de atracţie pentru marii investitori, atât fonduri de investiţii, cât şi fonduri private.
■ Jurnalul Naţional: Ce planuri aveţi în România? Ce capacităţi doriţi să instalaţi?
■ Claudia Almăjanu: În acest moment construim în România un prim parc fotovoltaic localizat în sud- vestul României, cu o capacitate totală de 2,25 MW.
Alte planuri includ sensibilizarea unităţilor administrativ-teritoriale: vrem ca autorităţile locale să înţeleagă că energia alternativă oferă nu numai o imagine pozitivă în rândul comunităţii, ci este şi foarte rentabilă. Mentalitatea trebuie schimbată, şi un prim pas îl reprezintă sistemul de investiţie al banilor publici, în sensul că în acest moment investiţiile în energia renovabilă pot genera venituri importante la bugetul local. Expun un exemplu: un parc fotovoltaic de 3 MW generează venituri de aproximativ 900.000 €/anuali în acest moment.
Noi oferim autorităţilor locale un sprijin; de regulă băncile finanţează circa 70% din investiţie, compania noastră putând oferi autorităţilor administrative 15%-20% contribuţie, plus gama noastră de servicii. Simt nevoia să mai adaug că putem oferi un brevet care permite creşterea randamentului de producţie a unui parc fotovoltaic, undeva la 25%, ce se utilizează deja în alte instalaţii fotovoltaice implementate în afara României.
De asemenea, colaborăm cu fonduri de investiţii pentru care realizăm lucrările de inginerie, construcţie şi proiectare, urmând a demara un plan investiţional important în acest sector. Planul investiţional se doreşte a fi finalizat până la finele lui 2013. O altă strategie este cea de a fi noi înşine dezvoltatori şi investitori în România. Aici avem în plan capacităţi de 5-10 MW.
■ Jurnalul Naţional: Recent, o serie de oficiali de la ANRE şi Consiliul Concurenţei au declarat că schema privind certificatele verzi este prea generoasă şi doresc reducerea numărului de certificate pentru sectorul fotovoltaic. În plus, sectorul industrial s-a tot plâns în privinţa schemelor privind energia regenerabilă, certificatele de emisii şi cogenerarea de înaltă eficienţă. Cum comentaţi?
■ Claudia Almăjanu: Este descurajator pentru o piaţă ce începe a avea contur. Deja au apărut zvonuri descurajatoare. Este mult prea recent. Toate aceste fluctuaţii pot duce la retragerea investitorilor de pe piaţa românească, afectând inclusiv întregul sistem de finanţare atât local, cât şi internaţional. Pe de altă parte ar trebui să privim ce s-a întâmplat în vestul Europei şi să învăţăm din erori. Este foarte simplu: atunci când în ţări precum Italia, Spania sau Franţa s-a decis reducerea subvenţiilor, valoarea investiţiilor în energie renovabilă a scăzut drastic.
Infrastructura, bat-o vina
■ Jurnalul Naţional: Care sunt principalele probleme pe care le vedeţi în sectorul energetic din România şi care ar fi rezolvarea? Dacă Dacia a fost indicată drept o privatizare de succes în industrie, avem un echivalent şi pentru sectorul energetic?
■ Claudia Almăjanu: Greu de spus... Ar trebui liberalizată piaţa în primul rând. Apoi, ne confruntăm cu tot ce înseamnă infrastructură şi logistică, de la drumuri până la probleme cu liniile de medie tensiune. Acestea sunt vechi, iar companiile electrice ar trebui să înţeleagă că trebuie să ofere standarde optime de calitate. Ar trebui găsită urgent o soluţie vizavi de vechimea echipamentelor. De asemenea, prin atragerea de investitori în România putem creşte competitivitatea, sectorul energetic devenind mult mai sănătos. Deci, aşteptăm o strategie viabilă.
■ Jurnalul Naţional: Oficialii Transelectrica au tot anunţat că vor să tempereze acordarea de avize, pe motiv că nu au bani să conecteze la reţea 30.000 MW din sectorul regenerabilelor. Aţi avut probleme în această privinţă?
■ Claudia Almăjanu: Ar trebui ca statul român să sprijine aceste investiţii. Se prevede că până la finele anului 2017 consumul de electricitate în România va creşte cu aproximativ 35% faţă de anul 2008. Vin şi adresez o întrebare. Câţi din cei 30.000 MW vor fi implementaţi efectiv? Rezervarea în sistem este practic în acest moment doar scriptică, puţini din toţi aceşti MW fiind conectaţi la reţeaua publică în prezent.
■ Jurnalul Naţional: Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spunea recent că investitorii din segmentul energiilor regenerabile trebuie să fie forţaţi să investească în proiectul de 2 miliarde de euro pentru centrala de pompaj de la Tarniţa, pe motiv că ei induc dezechilibre în sistem şi deci tot ei ar trebui să contribuie la echilibrarea sectorului energetic. Cum vedeţi asta?
■ Claudia Almăjanu: Aşa cum bine ştiţi, această problemă este în faza de soluţie şi pe termen scurt se aşteaptă o tehnologie nouă (pe bază de acumulatori de energie), dar nu dorim să intrăm în detalii. Noi avem o altă întrebare: având în vedere că toţi combustibilii fosili se vor termina în 35-50 de ani, care este alternativa?
.
Nu vrem speculatori pe piaţa energiei
■ Jurnalul Naţional: Ar trebui să se modifice legea energiei astfel încât să se permită tranzacţii pe lângă OPCOM?
■ Claudia Almăjanu: Transparenţa şi echidistanţa sunt soluţiile ce stau la baza liberalizării pieţei energiei electrice. Pe de altă parte, noi, companiile private, ne confrutăm cu o problemă. Sistemul bancar este reticent în a finanţa proiecte fără contractele de furnizare. Acest fapt creează o barieră pentru investitorii privaţi şi una dintre propunerile noastre are la bază crearea unui cadru legislativ flexibil pentru investitorii privaţi, întrucât nu trebuie să uităm că aceste probleme au plecat de la contractele încheiate cu companiile de stat.
■ Jurnalul Naţional: Dinu Patriciu caracteriza din poziţia de proprietar al unei fabrici de turbine eoliene că energiile regenerabile sunt “imorale”, pentru că necesită subvenţii. Aşa este?
■ Claudia Almăjanu: Analizele arată că până în acest moment în energia fotovoltaică din România s-au realizat investiţii încă la un nivel foarte mic. Subvenţiile acordate au ca scop, pe de o parte, implementarea cu succes a proiectelor din energia alternativă, dar şi atragerea de capital străin în România. Consider imoral o atitudine pasivă faţă de energia alternativă. Nu trebuie să păţim la fel ca Spania şi Italia, unde investitorii au plecat după reducerea subvenţiilor.
De asemenea, există mai multe anomalii locale: unităţile administrativ-teritoriale îşi concesionează terenurile pe nimic, pe 10.000-12.000 de euro anual, în loc să-şi facă ei investiţii. Nu există mentalitatea de investitor. Autorităţile locale pot să solicite 5%-10% din energia produsă pe terenurile lor, să fie un fel de împărţire a producţiei. Administraţiile ar putea avea un profit mult mai mare pentru comunităţile locale, cum ar fi de exemplu iluminatul public.
Băncile compară regenerabilele cu imobiliarele
■ Jurnalul Naţional: Aţi spus că finanţarea este de la o bancă din exterior. Aţi întâmpinat dificultăţi cu băncile locale?
■ Claudia Almăjanu: Am vrea ca mentalitatea sistemului bancar românesc să se deschidă mai mult spre energia regenerabilă. Într-una dintre discuţiile cu o bancă locală, reprezentanţii acesteia au comparat sectorul energiilor verzi cu imobiliarele, în condiţiile în care investiţia se recuperează în cinci-şapte ani. Adică un fel de bulă. Foarte mulţi dintre investitorii şi partenerii noştri solicită finanţare de la sectorul bancar local. Însă birocraţia şi faptul că nu sunt mai deschise îi determină să se orienteze către bănci din afară.
Citește pe Antena3.ro
