Statul, bancherul de urgenţă

Americanii vor injecta 125 de miliarde de dolari în nouă bănci pentru a ajuta la stabilizarea sistemului financiar.

Americanii vor injecta 125 de miliarde de dolari în nouă bănci pentru a ajuta la stabilizarea sistemului financiar. Băncile de top, Citigroup, Bank of America, Merrill Lynch, Goldman Sachs, Morgan Stanley, JP Morgan, Wells Fargo, Bank of New York Mellon, State Street Corp, vor trebui să accepte ajutorul, chiar dacă unele dintre acestea nu doresc şi să emită în schimb acţiuni preferenţiale care să revină Trezoreriei.

SUA vor investi până la 250 de miliarde de dolari în bănci pentru a ajuta la stabilizarea sistemului financiar, într-un plan similar celui iniţiat de mai multe guverne europene, şi va primi acţiuni preferenţiale în schimb.  
"Aceasta este o măsură esenţială pentru a asigura viabilitatea pe termen scurt a sistemului bancar american", a spus George W. Bush, preşedintele american.
Statul va garanta, de asemenea, noile datorii pe care băncile le vor face în următorii trei ani, o măsură menită să încurajeze reluarea împrumuturilor interbancare, dar şi către clienţi, potrivit unor oficiali americani.
De asemenea, autorităţile vor garanta nelimitat depozitele bancare care nu poartă interes, în mod tipic folosite de firme, aducând SUA în linie cu câteva state europene care au adoptat măsuri similare, transmite International Herald Tribune.
În plus, Bush a spus că Federal Reserve, banca centrală americană, va demara un program pentru a deveni cumpărător de ultimă instanţă pentru efecte comerciale şi bilete de ordin, o mişcare îndreptată la a ajuta companiile să găsească finanţarea de care au nevoie în operaţiunile de zi cu zi.
Comentariile lui Bush au fost ultimele dint-o lungă serie inaugurată la sfârşitul săptămânii trecute de oficiali şi guverne din întreaga lume pentru a încerca să calmeze investitorii de oriunde în privinţa crizei. Iar pieţele de capital de pe Glob au crescut într-o veselie. Indicele Dow Jones Industrial a urcat cu 936 puncte sau 11%, cea mai mare creştere dintotdeauna a bursei din anii ’30, din vremea crizei.
Bush a spus despre măsuri că sunt "fără precedent şi agresive" şi că fiecare din noile programe protejează plătitorii de taxe şi sunt "limitate şi temporare". "Aceste măsuri nu sunt orientate de a prelua controlul asupra pieţei libere", a continuat el.
Bush a recunoscut că acţiunile liderilor de la Washington şi din capitalele europene pot părea îndepărtate de îngrijorări, dar că sunt direcţionate pentru ca americanii să beneficieze de ele prin stabilizarea sectorului financiar şi ajutare economiei să-şi revină.
Henry Paulson, secretarul Trezoreriei, a subliniat că nouă bănci americane vor trebui să accepte investiţiile Guvernului spre binele sistemului financiar.
Jumătate din cei 250 de miliarde de dolari, care provin din Planul de 700 de miliarde de dolari aprobat de Congres, vor fi injectaţi în nouă bănci. La finele săptămânii trecute, băncile centrale au inundat sistemul financiar cu bani pentru a crea lichiditate.
Statele europene, inclusiv Marea Britanie, Franţa, Germania, Spania şi Austria, au anunţat planuri agresive de a garanta datoriile băncilor şi pentru preluarea de acţiuni. Planul Trezoreriei este să prindă din urmă Europa în ceea ce a devenit cursa de reasigurare a investitorilor. "Europenii nu numai că ne-au arătat modelul, dar ne-au şi forţat mână", a spus Kenneth Rogoff, profesor de economie la Harvard.
Congresul deja ridicase recent limita de depozitare la 250.000 de dolari, extinzând acoperirea până la 68% din depozitele întreprinderilor mici şi mijlocii. Noile reguli anunţate azi vor acoperi şi ceilalţi 32%.

Azi dimineaţă, nouă executivi de pe Wall Street s-au întâlnit în biroul lui Paulson. La întâlnire au fost prezenţi şi Ben Bernanke, preşedintele Fed, Timothy Geithner, preşedintele Federal Reserve din New York, Kevin Warsh, guvernatorul Fed, Sheila Bair, preşedinta FDIC (Corporaţia Federală de Asigurare a Depozitelor ­ n.r.) şi John Dugan, controlorul cursului dolarului. Dintre bancheri au fost prezenţi Kenneth Lewis de la Bank of America, Jamie Dimon de la JP Morgan Chase, Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs, John Mack de la Morgan Stanley, Vikram Pandit bossul Citigoup, Robert Kelly de la Bank of New York Mellon şi John Thain de la Merrill Lynch.
Pentru acţiunile preferenţiale ce vor fi emise se vor plăti dividende speciale de 5% şi vor creşte la 9% după cinci ani.
Citigroup, şi JPMorgan Chase vor primi câte 25 de miliarde de dolari fiecare, Bank of America şi Merrill Lynch vor împărţi 25 de miliarde de dolari şi ele, iar Wells Fargo, care plănuieşte cumpărarea Wachovia pentru 12 miliarde de dolari, va primi între 20 şi 25 miliarde de dolari. Goldman Sachs şi Morgan Stanley vor obţine câte 10 miliarde de dolari, iar State Street şi Bank aproximativ 3 miliarde de dolari.