Statul dă 2 miliarde de euro pe dobânzi în acest an

Tăierea pensiilor şi salariilor bugetarilor aduce economii de 2,5 miliarde de euro până în luna decembrie

România va plăti în acest an dobânzi şi comisioane în valoare de 7,8 mili­arde de lei, circa 2 miliarde de euro, conform datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice. Asta în­seam­nă că 1,3%-1,4% din PIB se va duce pe dobânzi şi comisioane. La aceşti bani se adaugă, desigur, şi rata aferen­tă împrumutului, aşa-numitul principal, care se ridică la 53,27 mili­ar­de de lei, circa 13,32 miliarde de euro. Adică 6,6%-6,8% din PIB. Dacă tragem linie şi socotim, aflăm că peste 8% din PIB, adică circa 10 miliarde de euro, se vor duce în 2010 pe rate, dobânzi şi comisioane.

Dacă nu aveam datorii, ce s-ar fi pu­tut face cu aceşti bani? Nu am fi avut nevoie să tăiem nici pensiile şi nici salariile bugetarilor, având în vedere că Executivul va face eco­no­mii de 2,5 miliarde de euro din tăierea salariilor şi pensiilor. Estimările arată că Guvernul va reduce cu 5,39 mi­liarde de lei (1,3 miliarde de euro) cheltuielile cu personalul din secto­rul bugetar, în al doilea semestru al anului, prin diminuarea cu 25% a sa­la­riilor începând cu 1 iunie, conform unui document al Ministerului Fi­nanţelor. Totodată, din tăierea pensi­ilor, Guvernul mizează că va aduna 5,2 miliarde de lei, circa 1,2 miliarde de euro. Aşa că acum vor suferi pensi­o­narii şi bugetarii cu salarii mici, pentru că Executivul a evitat să restructureze sistemul bugetar, să taie pensi­ile de lux acordate prin legi speciale, să stopeze jaful din instituţiile publice.

La 31 martie, România a înregistrat o datorie publică de 165,08 mili­ar­de de lei, circa 41,25 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 30,6% din PIB, faţă de plafonul maxim de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Datoria nu este încă una foarte mare, însă este îngrijorătoare viteza cu care creşte. Mai mult, banii îm­pru­mutaţi nu au ajuns în investiţii, în autostrăzi sau fabrici care să producă ceva, ci în susţinerea aparatului bugetar umflat, birocratic şi excesiv politizat. Menţinerea "pe datorie" a acestui aparat anchilozat nu mai poate dura, aşa că adevărata soluţie este tăierea răului din rădăcină, adică restructurarea aparatului guvernamental, şi nu tăierea salariilor celor care sunt cu adevărat utili: doctori, profesori, poliţişti, cadre medicale etc. Din cele 41,25 miliarde de euro, la cât se ridică datoria totală, datoria guvernamentală se ridică la 39 mi­liarde de euro (154,57 miliarde de lei). Cea mai mare parte a banilor pro­vine din împrumuturi de stat (40,7%), din împrumuturi de la trezo­rerie (17,1%), din certificate de trezo­rerie ­(17,3%) şi din titlurile de stat emi­se pe piaţa internă (16,6%). Îm­prumuturile în eurobonduri repre­zin­tă numai 8,3%. Potrivit datelor BNR, ţara noastră are o datorie totală mult mai ma­re, care se ridică la peste 82 mi­li­ar­de de euro. Diferenţa până la 41,25 de miliarde de euro este da­torie privată, contractată de bănci şi fir­me fără a beneficia de garanţia statu­lui şi, evident, fără a presa asupra bugetului.