Kamikaze: Cîțu dă cu economia în gard strigând „Victorie!”

România se arată mai puțin atractivă pentru afaceri față de celelalte state foste comuniste, după cum ilustrează notele agențiilor de rating. Aceasta însă, într-un context în care țări din Est precum Cehia sau Polonia stau mai bine decât economii dezvoltate, cum ar fi Italia. Guvernanții consideră că decizia S&P de a ne menține calificativul reprezintă o victorie, dar analiștii semnalează că datele macro ilustrează tocmai contrariul.

La sfârșitul săptămânii trecute, Standard & Poor’s (S&P) a menținut ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală la „BBB minus /A-3” cu perspectivă negativă. În urma acestei decizii, rămânem în urma celorlalte țări foste comuniste din regiune.

Nici celelalte agenții de rating nu ne dau note foarte bune. Moody’s ne încadrează la Baa3 cu perspectivă negativă, iar Fitch la BBB - cu perspectivă negativă. În mediul economic internațional mai activează și a patra agenție, DBRS, activă însă în mai puține state, printre care România nu figurează. Pe baza calificativelor acordate de aceste instituții, site-ul de specialitate TradingEconomics calculează punctaje de la 0 la 100 (unde 100 este cel mai bun) și clasifică țările în funcție de aceste punctaje.

Din acest punct de vedere, România, cu 55 de puncte, intră la grupa 51-70, având un grad de atractivitate pentru investiții „mediu inferior”. Ne aflăm astfel aproape de cea mai joasă treaptă a acestei grupe, la un pas de grupa 41-55, „grad speculativ, nerecomandat pentru investiții”. Mai jos vin categoriile „grad înalt speculativ” „riscuri substanțiale”, „extrem de speculativ”, „incapacitate de plată cu perspectivă redusă de redresare”, „incapacitate de plată”.

Alte două țări din regiune se poziționează tot la gradul „mediu inferior” în ce privește atractivitatea pentru investiții, dar cu punctaje mai bune. Astfel, Ungaria are 58 de puncte, iar Bulgaria, 60. În schimb, Polonia, cu 71 de puncte, intră la „mediu superior” (71-80), iar Cehia, cu 83 de puncte, prezintă un grad „ridicat” de atractivitate, încadrându-se în plaja 81-95. Deasupra acestei grupe mai există doar „Excelent” (96-100).

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Numai opt țări din lume au primit 100 de puncte, fiind astfel considerate vârfuri ale categoriei „Excelent”: Australia, Canada, Danemarca, Elveția, Germania, Liechtenstein, Luxemburg, Olanda.

Cîțu: Victorie! Suntem la egalitate cu Italia

„Victorie! Am reușit imposibilul”, a scris, pe rețeaua de socializare Facebook, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, comentând decizia agenției Standard & Poor’s. „Într-un an în care majoritatea țărilor dezvoltate au suferit tăieri ale ratingului de țară, noi, guvernarea liberală, am câștigat încrederea investitorilor”, a punctat șeful de la Finanțe. Acesta a amintit, în context, că „Italia a ajuns la ratingul României”. În acest moment, statul din Peninsulă are 61 de puncte, ca urmare a notelor acordate de cele patru agenții, astfel că se încadrează, ca și noi, la grad de atractivitate pentru investiții „mediu inferior”, cu un singur punct deasupra Bulgariei. În opinia lui Florin Cîțu, S&P „a apreciat nivelul moderat al datoriei publice și al datoriei externe, dar și convingerea că guvernul care va fi numit după alegerile generale din decembrie anul curent va reduce dezechilibrele fiscale și va continua să ofere un sprijin fiscal amplu care să încurajeze redresarea economică în 2021”.

Socol: Șomaj, deficit uriaș. Asta, da, victorie!

„Să susții că este o mare victorie faptul că agențiile de rating au menținut perspectiva negativă pentru România - la 13 luni de guvernare - nu înseamnă decât să recunoști că totul a fost un eșec, că derapajele economice sunt grave”, a spus economistul Cristian Socol. El arată că avem anul acesta o cădere a economiei de 5%, „de la o creștere medie anuală de 5% în ultimii trei ani” și invocă un „record istoric”: deficit bugetar de circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB), de la 2,8%, cât era deficitul la 10 luni din 2019, înainte ca Executivul condus de Ludovic Orban să fie instalat la Palatul Victoria. De asemenea, analistul menționează că datoria guvernamentală a crescut până la 47% din PIB, de la 34,6% din PIB în octombrie anul trecut. „100.000 de locuri de muncă stabile pierdute și peste 1,5 milioane de români trecuți prin șomaj tehnic - asta, da, victorie!” – conchide ironic Cristian Socol.