Procesul de privatizare a Petrom a fost verificat pe toate etapele sale de Banca Mondială şi monitorizat de FMI şi Comisia Europeană şi a reprezentat un exemplu de transparenţă apreciat şi de competitorii care au pierdut procesul.
Procesul de privatizare a Petrom a fost verificat pe toate etapele sale de Banca Mondială şi monitorizat de FMI şi Comisia Europeană şi a reprezentat un exemplu de transparenţă apreciat şi de competitorii care au pierdut procesul.
Membrii comisiilor din Senat şi Camera Deputaţilor care au avizat legea privatizării Petrom au fost invitaţi la sediul Ministerului Industriilor, unde timp de câteva zile au avut acces la toate documentele contractului, explică Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Industriilor, ca replică la raportul Comisiei parlamentare care a cercetat privatizarea. Membrii comisiilor au fost asistaţi de reprezentanţi ai consultanţilor şi ai caselor de avocatură pentru eventuale explicaţii, precizează Popescu.
Referitor la evaluarea companiei, Popescu susţine că adevărata valoare a Petrom a rezultat dintr-o licitaţie internaţională, transparentă, deschisă tuturor companiilor petroliere şi la care au participat mai multe companii importante. Cele mai multe dintre acestea, inclusiv Conoco Philips, TNK-BP sau ENI, după ce au făcut propria evaluare, au ajuns la concluzia că situaţia financiară a Petrom era sub aşteptări, motiv pentru care au decis să renunţe la continuarea procedurii. “În raportul Comisiei se face referire în mod eronat la «rezervele de petrol şi gaze ale Petrom», aceste rezerve fiind, conform Constituţiei, ale statului român, iar Petrom avea contracte de concesiune care au fost acordate înainte şi independent de procesul de privatizare”, mai spune Popescu. Legea petrolului, care a prevăzut nivelul redevenţelor petroliere, s-a adoptat înainte de privatizarea Petrom şi a fost votată de Parlamentul României cu unanimitate de voturi. “Articolul 49 al legii stabileşte nivelul de redevenţe sub formă de cotă procentuală între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de producţia de ţiţei din fiecare zăcământ. Deşi în oferta investitorului depusă la licitaţie era prevăzut ca redevenţele să fie fixe pe o perioadă de 15 ani, prin negocieri s-a obţinut reducerea perioadei la 10 ani”, a mai precizat Popescu.
MEDIU. Statul român şi-a asumat responsabilitatea doar pentru răspunderi necunoscute şi necuantificate la data privatizării, ca urmare a poluării cauzate înainte de privatizare. Acest lucru trebuie însă dovedit prin documente, certificate emise de auditori independenţi, rapoarte de expertiză tehnică şi/sau hotărâri judecătoreşti irevocabile. Toate acestea trebuie să demonstreze că societatea a suportat, a plătit sau a suferit ca urmare a poluării istorice. Dan Ioan Popescu precizează că “despăgubirea se acordă Petrom România, şi nu OMV Austria în calitate de cumpărător. În plus, de la momentul privătizării societăţii, statul nu a făcut nici o plată din contul de 50 de milioane de euro alocat pentru aceasta. Acest fapt contrazice afirmaţia cu privire la suma de 365 de milioane de euro menţionată în raport şi care nu are susţinere în documentele oficiale ale Petrom sau în cele primite de autorităţile statului cu privire la măsurile de remediere şi/sau daune interese solicitate în legătură cu o contaminare a mediului”. Totodată, statul şi-a asumat obligaţiile privind costurile pentru sondele închise înainte de privatizare, dar care nu au fost abandonate în mod legal.
Impozite şi penalităţi
Obligaţiile de plată ale societăţii cu scadenţa depăşită sau contestate de Petrom au fost anulate înainte de depunerea ofertelor pentru privatizare, prin OUG 15/2004. “Măsura a fost luată pentru a permite ofertanţilor să prezinte cea mai bună ofertă, fără a face reduceri la preţ în contul eventualelor datorii. Prin urmare, toţi participanţii interesaţi de privatizarea Petrom au beneficiat în mod transparent şi nediferenţiat de acelaşi tratament. Această prevedere nu este ajutor de stat, deoarece a făcut parte din pachetul oferit fiecărui investitor potenţial”, explică Dan Ioan Popescu.