Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Constanța nu suferă realmente de pe urma unei creșteri alarmante a numărului de vizitatori, la fel ca Barcelona, Veneția, Insulele Canare sau alte destinații foarte populare din întreaga lume, unde localnicii s-au revoltat și au cerut o încetinire a creșterii activităților turistice. În Constanța sunt probleme cu locurile de parcare, pentru care actualul primar nu a luat suficiente măsuri prin construirea unor spații supraetajate sau subterane care să rezolve problema, dar spune că sunt revoltați constănțenii din cauza vizitatorilor care parchează pe locurile lor, în scurtul sezon de maximum două luni, în perioada verii.
O altă problemă invocată de primarul care gestionează zona de turism de masă numărul 1 din România (Mamaia-Constanța) este că încasările din taxe și impozite locale nu ar justifica importanța acestui sector economic pentru unitatea administrativ teritorială pe care o conduce. Adevărata problemă este a cazărilor „la negru” și a evaziunii fiscale, nu doar din zona spațiilor de cazare, ci și de la restaurante și servicii turistice neautorizate - problemă pe care o putea rezolva cu niște controale și interzicerea activităților economice „la negru”.
Edilul nu vede beneficiul adus de vizitatori
Dar contraamiralul Chițac a dat o declarație care multora li s-a părut halucinantă: „Vreau să spun ceva care, probabil, va deranja pe multă lume. Mă uit și eu pe cifre și nu văd beneficiul pe care îl aduce turismul pentru constănțeni și vă spun și de ce. Eu constat an de an, vara, trebuie să plătim cu două milioane de lei mai mult, trei luni de zile, gunoiul. Eu constat că IVG-urile, adică veniturile la stat, nu sunt mai multe, adică nu prea se creează așa locuri de muncă precum ați crede. Căci dacă s-ar crea locuri de muncă așa multe și ar fi salarii așa multe, le-am vedea și noi: 63% din impozitul pe venit ar veni la noi. Dar nu vin, vă arăt eu cifre. Și mai constat că, pe timp de vară, la dorința operatorilor din turism, CT BUS-ul trebuie să facă mai multe curse pe timp de noapte, ceea ce iar înseamnă bani”, a spus primarul Vergil Chițac, în cadrul dezbaterii publice privind taxele și impozitele din Constanța.
Edilul care a câștigat al doilea mandat în această vară, fiind susținut mai ales de hotelieri și de patronii din HoReCa, și-a continuat seria declarațiilor pe tema „supraturismului” cu argumente legate de o serie de probleme vechi ale municipiului pe care-l conduce, dar care puteau fi rezolvate până acum, prin investiții ale Primăriei - cum ar fi locurile de parcare: „Vin la mine cetățeni și îmi spun așa: pe străzile care sunt perpendiculare pe mare, de la bulevardul Mamaia în sus, spre plajă, suntem înnebuniți vara, nu avem unde să parcăm, toată lumea parchează lângă noi, nu putem deschide ușile garajelor, căci se suie pe noi cu mașinile. Să știți că foarte mulți cetățeni ai Constanței sunt deranjați de turismul acesta, așa că eu nu văd beneficiile așa de mari ale turismului pentru Constanța. Ați văzut ce era și prin Europa astă vară - Tourists, go home! Așa că haideți să facem un turism civilizat, nu un turism care să aglomereze Constanța, pentru că, iertați-mă, dar pe timp de vară ai senzația că nu poți trăi”, a mai declarat primarul Constanței, Vergil Chițac.
Sloganul progresist, ultima armă a lui Chițac
Imediat a venit replica din partea Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT): „Faptul că în plin sezon estival este nevoie de servicii sporite, cum ar fi gestionarea gunoaielor sau creșterea frecvenței transportului public, nu ar trebui privit ca o povară, ci ca o oportunitate de a moderniza și îmbunătăți infrastructura orașului, în beneficiul tuturor locuitorilor. Creșterea fluxului de turiști aduce, inevitabil, un consum sporit de resurse, dar și o creștere a veniturilor pe termen lung, atât pentru operatorii economici, cât și pentru administrațiile locale”, a declarat purtătorul de cuvânt al ANAT, Traian Bădulescu.
Ceea ce nu s-a înțeles din declarația primarului Chițac este importanța sloganului progresist actual: „Tourists, go home!”, preluat din mișcările afiliate la acest curent din mai multe orașe importante ale lumii.
O reală problemă economică
Stoparea „supraturismului” a venit ca o necesitate, în acele orașe unde localnicii au ajuns să nu-și mai permită să cumpere sau să închirieze locuințe, din cauza prețurilor foarte mari, susținute de dezvoltarea sectorului de cazări în apartamente - închirierile de scurtă durată. Costurile vieții de zi cu zi au crescut, de asemenea, în aceste destinații supraaglomerate, făcând viața locuitorilor din ce în ce mai grea.
Dar problema economică de la baza acestei mișcări împotriva turismului de masă a fost preluată de ecologiști și transformată într-o luptă împotriva poluării și a schimbărilor climatice.
Vergil Chițac a invocat curentul antiturism, ca și cum Constanța ar fi una dintre acele destinații - ceea ce nu se poate demonstra, nici măcar dacă se ia în calcul numărul real de vizitatori, uneori triplu față de cel din statisticile oficiale bazate pe cazări declarate și înregistrate, în spații autorizate. Asta pentru că sezonul estival nu durează mai mult de două luni, mai ales în ultimii ani, de când nici vremea nu mai ajută această activitate, iar aglomerația începe de la jumătatea lunii iulie și se termină la finalul lunii august.
Nici prețurile apartamentelor sau ale chiriilor pe termen lung nu depășesc media națională. Mult mai mari sunt la Cluj, unde nu turismul a dus la explozia prețurilor, ci salariile mari ale IT-iștilor care lucrează la firmele din oraș și își permit să plătească foarte mult.
Bucureștiul este, de asemenea, în topul celor mai scumpe orașe din România, fiind capitala țării și principalul centru economic. Și în București se face turism, inclusiv prin cazări în apartamente, dar nu se poate face o conexiune între creșterea numărului de astfel de oferte și creșterile prețurilor apartamentelor sau ale chiriilor pe termen lung, pentru că nu se pot compara nici condițiile oferite de apartamentele închiriate în regim hotelier și cele pentru locuit pe perioade mai lungi de un an. În Capitală s-a putut constata o explozie a prețurilor la apartamentele închiriate după apariția ofertelor pentru refugiații din Ucraina, statul punându-le la dispoziție sume foarte mari de bani, dar nici acest fenomen nu a afectat pe termen lung piața imobiliară.
Plătesc doar cei autorizați
Ceea ce este real din declarația primarului Constanței este efortul financiar pe care trebuie să-l facă UAT-ul pentru gestionarea gunoaielor și a transportului public, pentru că doar unitățile de cazare autorizate plătesc taxe și impozite suplimentar, în timp ce turiștii cazați în apartamente care nici măcar nu sunt înregistrate în regim hotelier nu aduc bani la bugetul local și nici afacerile „la negru” nu contribuie la aceste fonduri care trebuie să fie investite suplimentar, în timpul sezonului estival.
Vergil Chițac este cunoscut și ca aliat al hotelierilor de pe litoral. Anul trecut, în plin scandal pentru atribuirea sectoarelor de plajă, s-a deplasat personal la Ministerul Mediului, însoțind o delegație a afaceriștilor din turism, pentru a pleda în favoarea acestora. Iar esența declarației care a șocat agențiile de turism este, de fapt, eliminarea cazărilor în apartamente, care ar face posibilă o creștere a numărului de turiști cazați în hoteluri.
Formulată astfel, declarația primarului are sens și coincide cu o luptă mai veche a patronatelor din turism care vor același lucru, dar nu se susține prin invocarea „supraturismului” la Constanța sau la Mamaia, pentru că așa ceva nu există acolo.
Chițac a preluat sloganul progresist „Tourists, go home!”, deși îi susține pe hotelierii și pe proprietarii de terase și restaurante din Constanța și Mamaia, dar nu are bază legală pentru interzicerea cazărilor în apartamente, dacă acestea sunt declarate legal. Pe de altă parte, lupta cu evaziunea fiscală pare să fie scăpată de sub control, la Constanța, astfel încât primarul se mai poate lupta pentru hotelieri doar invocând nevoia de stopare a „supraturismului” - ceea ce este, totuși, o contradicție în termeni.
Un studiu al unui site, luat ca reper
Trendul „Tourists, go home” a fost preluat de edilul de la Constanța pe fondul diseminării rezultatelor unui studiu - realizat de site-ul Numbeo, în ianuarie 2024 - pentru care s-a folosit o metodologie cel puțin îndoielnică. În urma acestui studiu s-a făcut un clasament al celor mai scumpe orașe din România conform calculului costurilor vieții de zi cu zi.
Deși toate celelalte clasamente anuale dădeau în top Clujul și Capitala, site-ul Numbeo nu consideră Cluj-Napoca drept cel mai costisitor oraș din România, punându-l abia pe locul trei, Bucureștiul păstrându-și locul al doilea, dar pe primul loc se situează Constanța, deși nu prețurile locuințelor stau la baza clasamentului. Pe locul al patrulea ar fi Brașovul.
Studiul se bazează pe analiza prețurilor la coșul zilnic, pentru o familie de patru persoane, dar se iau în calcul și alte produse și servicii pe care locuitorii acestor orașe le-ar plăti, în mod curent, pentru un trai decent, fiind exceptată din calcul valoarea locuințelor sau a chiriilor.
Cele patru mari orașe din top sunt și destinații turistice, iar prețurile unor produse și servicii specifice activităților din turism sunt mai mari decât în alte localități. Dacă s-ar fi comparat prețurile din marile lanțuri de retail care prin politica de marketing impun păstrarea acelorași costuri la produsele similare inclusiv pentru magazinele care funcționează sub franciză, s-ar fi constatat că nu există diferențe în ceea ce privește coșul zilnic. În schimb, studiul a luat în calcul costul unei mese la restaurant sau alte produse și servicii care sunt mai scumpe în zonele unde se face și turism de masă - de aici provenind topul în care Constanța e cel mai scump oraș din România.
