x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul bursier. Granița dintre investiție și speculație

0
19 Aug 2019 - 15:58
Jurnalul bursier. Granița dintre investiție și speculație jmiks/Getty Images/iStockphoto Stock Market - Arrow Graph Going Down on Blue Display


Cu toate că principiile care stau la baza acestor două tipuri distincte de activități se pot enunța și delimita fără a lăsa loc de interpretări, în practică nu de puține ori se întâmplă ca unii investitori să creadă că realizează investiții, când de fapt desfășoară o activitate speculativă.

Dacă în cazul investițiilor vorbim de o analiză obiectivă a caracteristicilor economice  ale unui activ, în cazul speculațiilor nu caracterisicile intrinseci ale acestuia primează, ci ceea ce piața percepe și crede despre activul respectiv si evoluția prețului acestuia într-o anumită perioadă, de regulă relativ scurtă.

În derularea unei investiții, accentul este pus pe o analiză menită să estimeze randamentele pe care activul cumpărat le poate genera în timp investitorului și să stabilească dacă acestea sunt satisfăcătoare în relație cu riscul și costul de oportunitate asumat prin cumpărarea acestuia. Pe de altă parte, tranzacționarea de active bazată pe alți factori și argumente, fie din zona analizei tehnice, fie bazate pe știri curente, dar fără a se limita la acestea, intră în sfera speculației.

Astfel, putem spune că investiția presupune alocarea unor sume de bani  în vederea cumpărării unui activ care să genereze plus valoare (randamente) pe parcursul duratei sale de viață, din exploatarea acestuia. Speculația, pe de altă parte, înseamnă de asemenea directionarea unei sume de bani pentru cumpărarea unui activ, însă cu scopul de a obține ulterior (de obicei, pe termen scurt) o sumă mai mare de bani strict din vânzarea acestuia, făcând abstracție de ceea ce activul în sine poate genera din exploatarea sa ulterioară și bazându-se pe predicția creșterii sau scăderii pretului.

În concluzie, în cazul unei investiții, nu cotația sau prețul de piață curent este cel vital pentru investitor, ci fluxurile de numerar pe care activul le produce. În cazul speculației însă, deținătorul activului este dependent permanent de ceea ce piața - sau următorii cumpărători ai activului respectiv - sunt dispuși să-i ofere pentru acesta pentru că speculanții urmăresc profituri mari pe termen scurt.

În sensul celor de mai sus, o distincție între investiție și speculație poate fi ușor făcută și atunci când este vorba despre activele neproductive. Achiziționarea acestora nu poate fi considerată o investiție, conform condițiilor descrise, din moment ce acest tip de active nu generează niciun fel de venit în sine. Fie că vorbim, spre exemplu, despre metale prețioase, mărfuri, teren neexploatat, sau, mai nou, criptomonede, proprietarii acestora sunt dependenți în ceea ce privește valorificarea lor strict de prețul pe care piața este dispusă să îl ofere pentru acestea la un anumit moment. Ca atare, cumpărarea și tranzacționarea de active neproductive, putem spune că intră în sfera speculației.

Însă, dacă în privința activelor neproductive putem face această încadrare generală, când vorbim despre active productive lucrurile devin mai nuanțate. Ar fi naiv să spunem că achiziționarea acestora se califică automat drept operațiune de investiție doar pentu că sunt generatoare de venituri. De altfel, putem reaminti evenimente relativ recente în care uriașe bule speculative au fost formate chiar din tranzacționarea unor active productive dintre cele mai importante: imobiliarele, în perioada premergătoare crizei din 2008 și acțiunile, în special cele alor companiilor tehnologice, în perioada “dot com”, de la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000.

Pentru a se încadra în categoria operațiunilor de investiții, achiziționarea activelor productive trebuie să fie făcută luând în calcul aspecte ce țin de analiză fundamentală și evaluare, fiind esențial ca acestea să confirme că prețul la care achiziția se realizează este mai mic decât valoarea intrinsecă estimată.

Nu acestea erau însă condițiile în care se desfășurau tranzacțiile imobiliare sau cele cu acțiuni ale companiilor tehnologice din perioadele mai sus amintite. Spre exemplu, se făcea abstracție de faptul că prin achizițiile imobiliare capitalul investit se recupera în perioade foarte lungi, uneori obținându-se randamente chiar mai mici decât ale activelor fără risc sau ale depozitelor bancare.

 Aceste semnale de alarmă nu contau în deciziile de cumpărare, pentru că se achiziționa cu intenția de a vinde “investiția” primului doritor, bineînțeles, la un preț mai mare, mizându-se pe faptul că tendința va rămâne aceeași la nesfârșit sau, în orice caz, suficient de mult timp cât să se poată profita în acest mod. Evident că această strategie, chiar și atunci când privește tranzacții cu active productive, intră în categoria speculației, și nicidecum a investițiilor, din moment ce ignoră orice aspect referitor la caracterul productiv al activului respectiv și se rezumă doar la prețul aflat în aparentă creștere continuă.

Aceste fenomene de tranzacționare irațională, supranumite bule speculative, apar din când în când sub diferite forme, pe diverse piețe și tipuri de active, fie ele neproductive sau productive și nu există garanții de imunități pentru unele sau altele. Apariția și dezvoltarea lor au însă întotdeauna un rezultat comun, și anume, transferul masiv de avere de la unii participanți la alții, fiind un “joc de sumă nulă” din care societatea per ansamblu nu beneficiază în vreun fel.

Unul dintre cele mai puternice imbolduri, din punct de vedere psihologic, rămâne acela de a se încerca o îmbogățire rapidă, iar tendința de a copia comportamentul unora care par să reușească acest lucru crește, deoarece intervine frica de a rata un câștig facil. Așa că mai mulți cedează și se prind în horă.

Problemele încep să apară atunci când, după o popularizare intensă a fenomenului, cu prezentarea și promovarea celor mai de succes povești, ale celor mai buni așa-ziși experți, ritmul de apariție al noilor doritori de a se alătura “petrecerii” începe să scadă și se înfiripă eșecul, cauzat de o suprasaturație a pieței. Astfel, noii veniți sunt din ce în ce mai puțini, așa că hora începe să se spargă. De aici și până la încheierea bruscă și, pentru mulți, brutală și total neașteptată a “petrecerii” nu mai e mult.

                În concluzie, un investitor profesionist ar trebui să se concentreze permanent pe căutarea și identificarea acelor active productive care oferă o relație bună între prețul lor de achiziție, pe de o parte, și perspectivele veniturilor pe care le pot genera și ale riscurilor pe care le comportă, pe de altă parte.  

 

Vlad – Mircea Ionescu, Administrator de Risc, Certinvest

 

 

Citeşte mai multe despre:   Jurnalul Bursier

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Care sunt cele mai puternice județe în funcție de cifra de afaceri a firmelor

Care sunt cele mai puternice județe în funcție de cifra de afaceri a firmelor
În topul celor mai puternice județe din România se află Bucureștiul, Ilfovul și Timișul, iar în clasamentul județelor cu cele mai slabe rezultate de business se regăsesc Mehedinți, Caraș Severin și Vaslui,...

Florin Cîțu face precizări despre creșterea pensiilor

Florin Cîțu face precizări despre creșterea pensiilor
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, face precizări dure despre creșterea cu 40% a pensiilor. Acesta explică faptul că trecem printr-o criză economică fără precedent din cauza pandemiei de coronavirus, motiv...

Florin Cîțu, la Bursa de Valori București: Sunt miliarde și miliarde de euro în lumea asta, și de acum pot să investească printr-un click și în România

Florin Cîțu, la Bursa de Valori București: Sunt miliarde și miliarde de euro în lumea asta, și de acum pot să investească printr-un click și în România
Trecerea pieței de capital la statutul de piață emergentă înseamnă că firmele din România pot să se finanțeze mult mai ușor, a afirmat ministrul Finanțelor, luni, la evenimentul „Moment istoric: România...

UPDATE BVB promovează la statutul de Piață Emergentă. Care sunt vedetele pieței de capital

UPDATE BVB promovează la statutul de Piață Emergentă. Care sunt vedetele pieței de capital
Bursa de Valori București (BVB) a ajuns de la nouă companii listate, în urmă cu 25 de ani, la 370 de societăți în prezent. Valoarea tranzacțiilor se ridică la circa 9 miliarde de lei, cu o capitalizare de a...

Vânzările de echipamente informatice au crescut cu 50%. Care este motivul

Vânzările de echipamente informatice au crescut cu 50%.  Care este motivul
Deschiderea noului an școlar a determinat creșterea cu 50% a  vânzărilor de laptopuri, tablete şi camere web din cauza incertitudinii asupra felului în care se vor desfășura cursurile, arată...

Klaus Iohannis: Trecerea României la statutul de piață emergentă este nu doar o performanță istorică, ci și o confirmare a potențialului de dezvoltare

Klaus Iohannis: Trecerea României la statutul de piață emergentă este nu doar o performanță istorică, ci și o confirmare a potențialului de dezvoltare
Trecerea la statutul de o piață emergentă reprezintă nu doar o performață istorică, ci și o confirmare a potențialului de dezvoltare de care dispune economia țării, a transmis președintele Klaus Iohannis,...

VIDEO. România trece la statutul de piață emergentă secundară/ Orban: Este o evoluție încă timidă

VIDEO. România trece la statutul de piață emergentă secundară/ Orban: Este o evoluție încă timidă
Trecerea României la statutul de piață emergentă secundară arată o evoluție pozitivă a Bursei de Valori București, a afirmat premierul Ludovic Orban, luni, la evenimentul „România emergentă”. Pe de altă p...

„Gata cu salariul de dumping!” Salariul minim net european: peste 1.900 de lei în România

„Gata cu salariul de dumping!” Salariul minim net european: peste 1.900 de lei în România
Ultima propunere de calcul pentru salariul minim brut garantat în plată în țările UE, lansată recent de Comisia Europeană, conturează un nivel de 60% din salariul mediu al acestui indicator. În România, unde o ...

Cea mai mare societate agroalimentară pe model occidental, lichidată în România pentru că... este comunistă

Cea mai mare societate agroalimentară pe model occidental, lichidată în România pentru că... este comunistă
Galerie Foto Înfiinţată la finele lunii noiembrie 2018, în baza Hotărârii de Guvern 933, Societatea Naţională Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA nu pare a se fi născut într-o zodie fericită. Deşi obiectivul...

Schimbări importante pe piața telefoanelor mobile. Ce preferă consumatorii

Schimbări importante pe piața telefoanelor mobile. Ce preferă consumatorii
Circa 73% dintre telefoanele mobile vândute în acest an vor costa sub 400 de dolari din cauza crizei economice generate de pandemia de coronavirus, arată un studiu realizat  de International Data...

Depozitorul Central va distribui dividende și sume de bani aferente cupoanelor 2 și 3

Depozitorul Central va distribui dividende și sume de bani aferente cupoanelor 2 și 3
Depozitarul Central anunță că, în perioada 21 septembrie 2020 - 20 septembrie 2023, va distribui dividende pentru acţionarii Antibiotice SA (ATB), în perioada 21 septembrie 2020 - 20 septembrie 2023, se...

FT: UE pregăteşte acţiuni stricte de reglementare a activităţilor companiilor din domeniul online

FT: UE pregăteşte acţiuni stricte de reglementare a activităţilor companiilor din domeniul online
Uniunea Europeană intenţionează să se doteze cu noi prerogative pentru a putea interveni asupra activităţilor marilor companii din domeniul tehnologiei informaţionale, inclusiv pentru a le destructura în cazul...

Curs valutar, vineri, 18 septembrie 2020: Ce se întâmplă cu leul la sfârșit de săptămână

Curs valutar, vineri, 18 septembrie 2020: Ce se întâmplă cu leul la sfârșit de săptămână
După ședința de astăzi, BNR a anunțat noul curs valutar. Iată cotațiile valutare pentru principalele monede: euro: 4,8582 lei dolarul american: 4,0972 lei francul elvețian: 4,5132 lei lira sterlină:...

Muncesc mai mult decât angajații. Mii de patroni sunt rupți de foame și au restanțe la facturi

Muncesc mai mult decât angajații. Mii de patroni sunt rupți de foame și au restanțe la facturi
Mai mult de 11% din întreprinzători şi patroni afirmă că nu-şi pot asigura o masă consistentă și aproape 26% nu-şi permit acoperirea cheltuielilor curente, jumătate sunt restanţieri la facturile de...
Serviciul de email marketing furnizat de