Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Nicio masă fără pește!” Ne amintim, era îndemnul ceaușist care s-a pierdut în așa-zisul capitalism de după 90. Crescătorii de pește din România nu au o viață ușoară. Spre deosebire de alte domenii din agricultură, creșterea peștelui nu este subvenționată de stat. În schimb, sunt programe europene de finanțare pentru cei care vor să-și deschidă o astfel de afacere. Cu toate că acestea s-au înmulțit în ultimii ani, românul consumă de trei ori mai puțin pește decât media europeană.
Un pădurar acvacultor
Brade Trandafir din Remeți, judeţul Bihor, crește păstrăvi de peste 25 de ani. A lucrat în cercetare piscicolă la Cluj ani de zile pe vemea vechiului regim și spune că nu dă cartea care se făcea atunci în domeniu pe ce se învață acum.
A avut mai multe crescătorii de-a lungul timpului, acum însă s-a retras în Daica. Apa de pe pârâul cu același nume, ce izvorăște din Munții Bihorului, din Apuseni, este cea în care înoată păstrăvii lui Brade Trandafir. „Apa de munte, la noi, nu îngheață nici iarna. Vine din munte la 8 grade Celsius. Cresc acum, la 54 de ani, după o viață dedicată și pisciculturii, vreo 500 de mii de pești pe an. Dar am avut și un milion.”
S-au înmulțit crescătoriile
În zonă, oamenii au văzut de la el că merge treaba cu păstrăvii și și-au construit mulți bazine. „Ei produc pește de consum clasic, adică cele două specii de păstrăv indigen: curcubeu și fântânel. Scot câteva tone pe an din bazinele pe care le au. Eh, ani de zile am crescut și eu speciile acestea indigene. Acum m-am axat pe carnea de pește premium, păstrăv arctic char.”
25 mii de euro, pornirea
Brade Trandafir spune că fără câteva zeci de mii de euro nu poți deschide o păstrăvărie. Costurile afacerii nu sunt atât de accesibile precum par, și nici profiturile nu sunt chiar atât de ușor de realizat. „Câștigul este de aproximativ 1 euro la kilogramul de pește. Și dacă produci 10 t de pește pe an, obții cam 10 mii de euro în anul acela. Crescătorii începători să se documenteze bine. Sunt anumite tehnologii care se aplică și, oricum ai face, ai 7% pierderi din efectiv. Nu vă gândiți că, dacă iei bani europeni, gata, merge. Nu! Avem exemplu în Maramureș de 3-4 astfel de investiții care sunt acum pe butuci pentru că au luat banii, dar au avut zero știință despre cum se face afacerea asta.”
Peşte din belşug la pensiunile din munți
Romsilva are la Remeți crescătorii și mulţi dintre patronii de cabane din zona Bihorului se aprovizionează de acolo. Dar nu doar Apusenii au astfel de crescătorii. Zona Făgărașului este și ea vestită pentru carnea de păstrăv. La Albota, un softist sas are peste 10 bazine din care anual scoate 40 de tone de pește. Martin Müller a băgat însă în fostul IAS pe care l-a cumpărat peste 100 de mii de euro. La Albota era cea mai îndrăgită păstrăvărie a cuplului Ceaușescu. Martin Müller a creat apoi un întreg complex turistic, iar acum spune că în sezon primește în jur de 1.000 de oaspeți pe weekend, cei mai mulţi dintre ei venind pentru un păstrăv la grătar.
O piață comercială valoroasă
Potrivit asociaţiei Romfish, piaţa de pește din România este estimată la aproximativ 350 de milioane de euro pe an, dar potențialul ar fi mai mare. Se vede din rata de consum. Prin comparaţie, în Belgia se consumă 25 de kilograme de carne de pește pe an, în Croaţia 20 de kilograme, în Cehia - 9,5 kg, în Franţa - 35 kg, în Germania – 14 kg, în Grecia - 20 kg, Italia - 25 kg, Polonia - 12 kg, Spania – 42 kg și Marea Britanie - 19 kg. În Europa, cel mai mult pește consumă islandezii, 90 de kilograme pe an. La noi se consumă de trei ori mai puţin decât media europeană, care este de 18 kg/an.
Banii europeni mai aşteaptă
Crescătoriile de pește vor beneficia de fonduri europene, dar deocamdată nu sunt deschise liniile de finanţare. În ceea ce privește speciile care vor fi finanţate, acestea vor fi prioritizate după cum urmează: păstrăv, șalău, calcan, știucă, lin, crap românesc, sturioni (inclusiv polyodon), moluște, somn european. Această prioritizare se va reflecta în criteriile de selecţie care urmează să fie stabilite. Un studiu efectuat în Europa arată ca păstrăvul este perceput ca bun pentru sănătatea omului pentru că este sărac în calorii, bogat în proteine, vitamine, fier, fosfor și lecitină.
Amenajările piscicole din Austria, model la Daica
Brade Trandafir este dezamăgit de cum are grijă Guvernul de cei care se ocupă de piscicultură, mai ales după ce a mers în Austria. Crescătorii de pește primesc acolo subvenții, au practic aceleași costuri ca și cei din România, dar prețul final este 3-4 ori mai mare. Păstrăvul poate ajunge chiar și 10 euro pe kilogram, în funcție de calitatea cărnii. „Am prieteni în Austria și am văzut cum se face piscicultură la cele mai înalte standarde. Atât de tare mi-a plăcut sistemul lor! Acolo, îți asfaltează drumul până la fermă, să nu pleci, să ajungi asistat social, ci să rămâi să faci agricultură. Am fost în Alpi și de acolo m-am întors și cu capre. Așadar, cresc acum păstrăv, dar și 50 de capre de rasă superioară. Mă bătea gândul să iau nevasta și copiii și să mă mut în Austria. Acolo, ți se dau bani să nu te lași de agricultură. La noi, te lasă cu nicio lescaie, doar, doar ai abandona!”
La păstrăvării, prețul peștelui variază între 18-25 de lei/kg, în funcție de specie. Păstrăvul cu carnea mai gustoasă, cum este cel arctic char, este cel mai scump.
Citește pe Antena3.ro
