Ultimele date statistice arată că în România sunt 1.620.000 de abonamente medicale oferite de companii angajaților, iar numărul doritorilor este în creștere, mai ales după pandemie, când sistemul sanitar și-a arătat limitele, iar numeroși bolnavi suferinzi de afecțiuni cronice nu au avut acces în spitale din cauza covid. Speriați la gândul că nu vor putea fi tratați la timp, mulți au conștientizat importanța prevenției și sunt dispuși să plătească un cost suplimentar pentru a avea garanția că au acces la servicii medicale atunci când au nevoie. Cele mai accesate servicii prin abonamentele la clinici private sunt pachetul de analize uzuale, consultațiile, un set de ecografii. Totodată, este în creștere și numărul celor care doresc să acceseze telemedicina, teleradiologia, telepatologia – servicii introduse în timpul pandemiei.
Abonamentele au un dublu rol, explică Fady Chreih, CEO, Rețeaua privată de sănătate Regina Maria. „Pe de o parte, oferă acces facil la servicii medicale adaptate secolului al XXI-lea, pe de altă parte contribuie și la dezvoltarea sistemului medical din România, investim în infrastructura medicală din România. Vorbim de câțiva ani de inversarea piramidei, în loc să tratăm, trebuie să prevenim. E nevoie de programe de prevenție împreună cu statul, Ministerul Sănătății și CNAS, trebuie să avem discuții mai des despre cum am putea muta încet, dar sigur către prevenție mai multe fonduri, în loc să tratăm. Banii trebuie să urmeze pacientul, pacientul trebuie să aibă voie să aleagă unde își dorește să aibă grijă de sănătatea lui. Fiecare pacient trebuie să fie educat și ajutat să poată alege deciziile cele mai bune, banul să urmeze dorința pacientului. Sunt două produse care pot să coexiste: asigurările de sănătate - un produs elitist, mai scump - și abonamentele medicale, un instrument extrem de potrivit pentru România. Finlanda, Polonia sunt țări eminamente orientate către abonamente. De asemenea, suntem preocupați și ce putem face noi, ca mari angajatori și mari jucători în acest domeniu. Anul acesta, organizăm primele caravane în mediul rural, gratuit, o acțiune umanitară. Primele autobuze Regina Maria în mediul rural, cu investigații gratuite”.
ALESSANDRA STOICESCU, director executiv Intact Media Group, organizator Health Forum:
„Mă bucur că am reușit să organizăm acest prim eveniment Intact Media Group după pandemie, pornind de la lecțiile învățate împreună în pandemie. E nevoie de o colaborare reală între public și privat din care să câștige pacientul. Health Forum a adus la aceeași masă membri-cheie ai guvernului, mari angajatori, operatori privați din domeniul medical și parlamentari din Comisiile de specialitate. Tema dezbaterilor: impactul abonamentelor în sănătate și economie, rolul abonamentelor în degrevarea presiunii asupra sistemului medical public”.
DAN BARNA, viceprim-ministru:
„Serviciile medicale private reprezintă o piață de peste 3 miliarde de euro, o piață deja importantă și majoră pentru economia României. Teoretic, toată lumea știe despre ce este vorba, nu mai este așa o sperietoare că vine privatul și ne fură sănătatea și pleacă cu ea acasă. Dincolo de actuala pondere, potențialul e mult mai mare. Real, la îndemână, nu peste 20 de ani. Avem foarte mult de recuperat la capitolul calitatea serviciilor medicale în sectorul public. Este un sector public-gigant. E nevoie de eforturi supraomenești pentru a îmbunătăți calitatea standardelor serviciilor de sănătate. Vorbim de un maraton, nu de un sprint. Nu există soluții overnight. Trebuie făcuți pași. Intervine sectorul privat cu resursele sale pentru a crea alternative, pentru a lua din povara sectorului public, pentru a pune presiune modelatoare, creând bune practici care pot fi modificate sau preluate. Există în folclorul beneficiarilor de servicii medicale o percepție: dacă ai probleme ușoare, te duci la privat, dacă ai probleme nasoale, te duci la stat. Există această percepție că sectorul privat poate contribui pe zona de prevenție, medicină primară, e o bază de la care putem să plecăm, o realitate asimilată de către societate. Sistemul de sănătate trebuie să pună pacientul în centru, pacientul să aibă cât mai mai multe opțiuni de tratament, să nu facă plăți informale, să nu cumpere materiale în spital pentru buna desfășurare a actului medical.
ALEXANDRU NAZARE, ministrul Finanțelor Publice:
„Ca ministru al Finanțelor, am fost permanent în această perioadă alături de Ministerul Sănătății, încercând să furnizăm resursele financiare necesare pentru a combate pandemia eficient. Este, fără îndoială, o dezbatere importantă. Discutăm despre 1,6 milioane de abonați. Cifrele arată că aceste abonamente au un rol benefic în zona de prevenție. Mă bucur să aud că profitul este reinvestit. Acest guvern mizează pe investiții. Avem nevoie de disciplină în privința cheltuielilor publice”.
ANDREI BACIU, secretar de stat în Ministerul Sănătății:
„Orice sistem de sănătate performant funcționează dual – public plus privat. Este o oportunitate istorică pentru România de a schimba și îmbunătăți sistemul de sănătate. E mare lucru să putem reîncepe dezbaterile, dialogul esențial în sănătate. Schimbarea de paradigmă este esențială. Orice sistem de sănătate performant are un accent prioritar pe prevenție. Analizele de rutină, consultațiile de specialitate contribuie la îmbunătățirea indicatorilor privind sănătatea populației. Se suprapune accentul pe prevenție cu dorința guvernului care are menționat în programul de guvernare această componentă a asigurărilor complementare de sănătate”.
Profesorul ALEXANDRU RAFILA, reprezentantul României la OMS și vicepreședinte al Camerei Deputaților, atrage atenția că rămâne o mare problemă lipsa accesului la sănătate în cazul populației din mediul rural, iar abonamentele medicale nu rezolvă problema. În România, 47% din populație trăiește în mediul rural, în vreme ce în țara vecină Ungaria urbanizarea este de 75%. „Centrele medicale comunitare trebuie să reprezinte o prioritate pentru România, dacă ne dorim prevenție”, explică profesorul Rafila. „Acest tip de prevenție oferă sustenabilitate sistemului de sănătate și o reducere a fluxului pentru spitale. În plus, trebuie atenție la decontarea banilor: prestatorul să nu deconteze același serviciu de două ori - și de la cel care plătește abonamentul, și de la fondul național de asigurări de sănătate”. Cred că guvernul ar trebui să se gândească serios nu doar la reabilitarea și construirea de spitale, absolut necesare, ci la un sistem care să ofere acces la servicii de sănătate. În 10 ani, sistemul nu va mai fi sustenabil, dacă nu se schimbă ceva în privința asistenței medicale primare, e nevoie de pachete medicale de servicii preventive care să reducă presiunea pe sistem. Acest aspect lipsește din PNRR. Se discută doar despre dotarea a 3.000 de cabinete medicale și 100 de centre de planificare familială. Asta nu înseamnă o strategie care să ducă la dezvoltarea unei politici de prevenție și de acces la sănătate”.
-piața abonamentelor medicale a generat venituri de aproximativ 120.000.000 euro în 2020
-abonamentele au o pondere de 3,6% din piața serviciilor private de sănătate
-cei care dețin un abonament medical merg la medic de două ori mai des decât persoanele care nu au un astfel de abonament, iar așa se reduce presiunea pe spitale
-cu 584 euro/cheltuieli de sănătate/locuitor în 2018, România se află pe ultimul loc în UE
-abonamentele medicale asigură un flux constant de venituri operatorilor privați, contribuind astfel la finanțarea planurilor de investiții în aparatură și personal calificat
-94.000 de angajați lucrează în sistemul medical privat, fără a fi luați în calcul medicii stomatologi
-numărul angajaților din rețeaua privată s-a dublat comparativ cu 2010
-sistemul medical privat angajează 40% din totalul personalului medical din România, contribuind la încetinirea emigrației
-1 euro cifră de afaceri în sectorul medical privat generează o cifră de afaceri de 6,5 euro pe lanțul valoric prin efectele indirecte și induse
Sursă: Analiză Ernst&Young: „Piața abonamentelor medicale” (iunie 2021)